Haruki Murakami – În căutarea oii fantastice

În căutarea oii fantastice este cel de-al treilea roman scris de Haruki Murakami

Limba în care a fost scris: japoneză

Titlul în engleză: A Wild Sheep Chase

Anul apariţiei: 1982

Perioada în care se petrece acţiunea: anii 1970

Locul în care se petrece acţiunea: Japonia (Tokyo, Hokkaido)

Număr de pagini: 378

Ediţie: Polirom, 2005

Gen: dramă, postmodernism, suprarealism

Diverse: Este cel de-al treilea roman din Trilogia Șobolanului (primul fiind Ascultă vântul cântând, iar al doilea, Pintball 1973), iar pentru el Murakami a primit Noma Literary Newcomer’s Prize.

 

Despre autor:

Haruki Murakami s-a născut în Kyoto, Japonia, pe 12 ianuarie 1949. A tradus numeroase opere literare din engleză în japoneză și a scris mai multe romane și volume de povestiri scurte, numărându-se la momentul de față printre cei mai apreciați scriitori japonezi. Pentru scrierile sale a fost recompensat cu numeroase premii naționale și internaționale, printre care și Franz Kafka (despre care se spune că ar fi un indicator al premiului Nobel pentru Literatură) și Ierusalim. Depărtându-se de la romanul tradițional japonez și îmbrățișând cultura vestică, Murakami îmbină solitudine cu nihilismul, dându-le un aer fantastic, comparat uneori cu cel din scrierile lui Kafka.

 

Rezumat:

Personajul narator al acestui roman, al cărui nume nu-l cunoaștem, este co-partener la o firmă destul de mică de publicitate, care a părăsit de soția sa. După câteva analepse și prolepse menite să sugereze cauzele divorțului, acțiunea se poziționează într-un prezent 1978. Ca parte a meseriei sale, ajunge să cunoască și apoi să aibă o relație, cu o fată care lucra ocazional ca model, având în același timp și o slujbă cu jumătate de normă la o mică editură din capitala niponă. În paralel, personajul narator păstrează o corespondență unilaterală (adică doar primește scrisori, nu și trimite) cu un vechi amic de-al său, generic denumit Șobolanul. Într-o zi Șobolanul îi trimite în plin și o fotografie făcută de el (și un manuscris, pe care, dintr-un motiv sau altul, personajul narator nu ajunge să-l citească). După ce naratorul publică fotografia în umila sa revistă, este contactat de reprezentantul unul important interlop și amenințat să găsească una dintre oile prezente în fotografia făcută de Șobolan (ca o poveste secundară intercalată în cea principală, aflăm pe parcurs că respectivul interlop avusese o legătură personală cu o oaie asemănătoare celei din poză – o rasă inexistentă, se pare, cu o stea maronie pe spate. Ca urmare a acestei legături personale, explicată sub forma faptului că oaia ar fi intrat în el și ar fi început, încet, încet, (să-l ajute) să-i (să-și) conducă viața, din simplu criminal de război, omul ajunge una dintre cele mai influente persoane de Japonia. Naratorul pornește alături de prietena sa în căutarea oii fantastice, având ca punct de pornire scrisorile primite de la Șobolan, scrisori pe care se discerne vag ștampila oficiului poștal. Prima lor oprire este în Sapporo, unde se cazează la Hotelul Delfin. Coincidență sau nu, singurul locatar stabil al hotelului este și tatăl patronului, fost responsabil cu recensământul oilor. Discutând cu el, cei doi află că și acesta a avut o relație personală cu oaia, doar că oaia l-a folosit drept mijloc de transport, după care l-a părăsit fără niciun fel de remușcări și l-a înșelat, pardon, schimbat, cu interlopul. Recunoscând peisajul din poză, fostul responsabil cu recensământul oilor îi trimite pe cei doi în Hokkaido. Întrebând prin jur, cei doi izbutesc să ajungă în cele din urmă în locul în care a fost făcută poza. Apariția unui om îmbrăcat în oaie o determină pe prietena naratorului să se întoarcă în Sapporo, în timp ce naratorul este hotărât să rămână aici până când va ajunge să dea de Șobolan și de oaia cu pricina. Și ajunge.

 

Despre carte:

În căutarea oii fantastice este cel de-al șaptelea roman al lui Haruki Murakami pe care l-am citit și o spun sincer, printre cele mai slabe. Cel mai slab ar fi, totuși, Paintball 1973, urmat la o oarecare distanță de Iubita mea, Sputnik. Departe de Cronica păsării-arc ori Pădurea norvegiană, În căutarea oii fantastice este un roman lejer, scris de Murakami în prima sa tinerețe. Deși evenimentele se înlănțuie destul de bine (cu foarte mici, dar vizibile și supărătoare, excepții, cum ar fi strania și incredibila coincidență, marcă a unor cărți de-o calitate inferioară, de-a da tocmai peste fostul responsabil cu recensământul oilor chiar în hotelul în care s-au cazat. Bine, înțeleg că prietena naratorului, urecheata, avea ceva capacități extrasenzoriale, dar dacă tot le avea, de nu a pus direct mână pe hartă pe locul în care se afla, în Hokkaido, peisajul din poza cu pricina), romanul nu atinge profunzimea celor enumărate anterior. Fantasticul, în această instanță, este unul lipsit de veridicitate, cumva aplatizat prin însăși prezența sa pe scară largă de-a lungul cărții (șoferul, sunatul la Dumnezeu, urecheata), singura instanță în care se justifică ca parte a lumii murakamiene fiind secvența din final. Cum acest roman a fost scris înainte ca Murakami să atingă desăvârșirea ca autor, nu-l pot pune în aceeași categorie cu ultimele sale opere. În cazul de față mizează pe acțiune în  detrimentul ideilor și a digresiunilor (deși, în genere, romanele sale stau foarte bine la primul capitol), iar dialogurile, oarecum naive în romane precum Iubita mea, Sputnik, ori Pădurea norvegiană, aici riscă să devină ridicole. Dacă acesta carte este prima de Murakami pe care o citiți, există șanse destul de mari să vă placă, altfel riscați să fiți dezamăgiți de slaba și uneori naiva utilizare a motivelor abordate de autor în alte cărți de-ale sale.

 

Motive des întâlnite în romanele lui Haruki Murakami:

Pentru că tot am amintit mai devreme de motivele din opera lui Murakami, îmi permit să enumăr câteva (unele fiind simple idei, întâmplări ori instanțe la care Haruki recurge de parcă-ar face parte din recuzită):

- părăsirea. Toate (sau mai toate) personajele-narator ale lui Murakami sunt bărbați părăsiți de soțiile ori prietenele lor, acest lucru având de obicei loc la începutul cărții și reprezentând, de fapt, motorul care pune lucrurile în mișcare. Și tot de obicei, spre final are loc o a doua părăsire ori, în cazuri mult mai rare, împăcarea. Sensul din spatele acestor permutații are legătură cu al doilea motiv:

- neînțelegerea. Personajul-narator al lui Murakami, apatic și lipsit de imaginație, nu înțelege pe deplin lucrurile care se petrec în jurul său din simplu motiv că niciodată nu a stat să le observa cu îndeajuns de multă atenție ori să se îndoiască de ele în maniera existențialismului francez. Faptul că nu înțelege este și cauza pentru este părăsit. Desigur, la începutul cărții noi nu știm acest lucru, însă ajungem să-l descoperim pe parcurs. Împăcarea ori a doua despărțire din final vin să marcheze schimbările care au loc pe parcurs în mintea personajului, acestea fiind consecințele directe ale faptul că ajunge, în cele din urmă, să înțeleagă. Însă de obicei aceste înțelegeri sunt futile, ele nu ajung să explice nimic și-l plasează pe narator într-o situație similară cu cea de la începutul cărții. Înțelegând, în loc să fie descătușat, personajul-narator se găsește singur, alienat într-o lume alienată (motiv pentru care are loc și cea de-a doua părăsire roi despărțire. În romanele în care avem de-a face cu o împăcare, așa cum se întâmplă și în cazul cărții Iubita mea Sputnik, neînțelegerea este lipsită de coordonata ei existențială și kafkiană, fiind una lumească) și tot ce poate face este să-și accepte poziția. Cărți în care se petrece acest lucru: Cronica păsării-arc, La sud de graniță, la vest de soare, Pădurea norvegiană, Dans, dans, dans, În căutarea oii fantastice etc.

- căutarea. Aceasta survine ca urmare a primelor două. De fiecare dată imboldul este unul exterior (mai puțin în Pintball 1973, un alt roman lipsit de vectorul fantastic), reprezentat, într-o primă fază, de despărțirea naratorului de persoana iubită. Din acest moment, acesta încearcă să afle cauzele despărțirii, ajungând în cele din urmă la adevăratul imbold. În În căutarea oii fantastice, acesta se traduce prin amenințările la care recurg oamenii interlopului, în Cronica-păsării arc, la apariția Cretei și Maltei Kano. În mod similar stau lucrurile și în celelalte romane ale sale. Scopul subliminal și final al căutării nu constă în aflarea motivelor pentru care a fost părăsit, ci în găsirea sensului.

Pe lângă aceste motive principale, mai întâlnim și o serie de motive secundare și incidentală, precum și evenimente și locuri recurente. Primul dintre ele, des întâlnit în romanele nipone moderne și postmoderne, este pierderea celui de-al doilea război mondial și implicit bombardarea orașelor Nagasaki și Hiroshima. Într-un fel sau altul, distrugerea celor două orașe revine obsesiv, marcând cel mai important și tragic moment din istoria Japoneză modernă. Între condamnare și rușine, furie și acceptare, aceste evenimente par omniprezente. Niciun pas nu pare să fie făcut ignorându-le, niciun cuvânt spus uitându-le, nicio privire necunoscându-le. Ca parte a romanelor lui Murakami apare momentul 0, incidentele de la granița dintre Manchiuria și Mongolia care au degenerat în confruntare de proporții între forțele ruse și cele nipone de la Khalkhin Gol (Nomanhan, în japoneză), acestea din urmă suferind o înfrângere zdrobitoare. Deși episodul este relatat pe larg în Cronica păsării-arc, ecourile lui se fac simțite și în alte scrierile de-ale lui Murakami. În În căutarea oii fantastice, de aici vine interlopul cu oaia. Un alt element care revine constant este barul (Haruki Murakami, înainte să se apuce de scris, a fost patronul unui bar), precum și muzica. Pădurea norvegiană este denumită după melodia omonimă a celor de la Beatles, La sud de graniță, la vest de soare vine la de cântecul lui Nat King Cole, care este menționat și în În căutarea oii fantastice. Ar mai fi apoi oaia (partea nu doar a celor trei romane din Trilogia Șobolanului, Omul Oaie apărând și în Dans, Dans, Dans), sexualitatea, pierderea locului de muncă ș.a.

Concursul de creație literară Lirismograf

CONCURSUL DE CREAȚIE LITERARĂ „LIRISMOGRAF”

ediţia a XIV-a, 2014

 

CONCURS DE POEZIE, PROZĂ ȘI ESEU, DRAMATURGIE, CRITICĂ LITERARĂ

Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:

-         primirea lucrărilor: 1 martie – 30 martie  2014

-         jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: urmează să se anunțe

-         premierea şi gala laureaţilor: urmează să se anunțe

 

Regulamentul concursului:

1. La concurs pot participa tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani

2. Sunt acceptate în concurs lucrări inedite – max. 10 pagini de poezie și/sau 15 de proză, dramaturgie ori critică literară. Format A4, Times New Roman, font 12, spațiere 1,5 și margini de 2 cm.

3. Fișierele se salvează PO (pt. poezie), PR (pt. proză), ES (pt. eseu), DR (dramaturgie), CR (critică literară), urmat prenumele și numele autorului. De exemplu, pentru proză: PR_Ionescu_Catalin.doc

Acestea sunt aşteptate pe adresele: sibiuccs@gmail.com


Premiile care se vor acorda:

• Premiile constau în diverse premii, cele mai bune materiale urmând să apară în antologia ,,Conexiuni”. Toți participanți vor primi în mod gratuit această antologie.

 

Mai multe concursuri

Mult succes!

 

Concursul național Echos Francophones

CONCURSUL NAȚIONAL DE PROZĂ ȘI POEZIE ÎN LIMBA FRANCEZĂ „ECHOS FRANCOPHONES”

ediţia a IX-a, 2014

 

CONCURS DE POEZIE ȘI PROZĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI LIMBA FRANCEZĂ 

Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:

-         primirea lucrărilor: 14 martie – 22 aprilie  2014 (pt. limba franceză) și 20 martie – 10 aprilie 2014 (pt. limba româna)

-         jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: urmează să se anunțe

-         premierea şi gala laureaţilor: urmează să se anunțe

 

Regulamentul concursului:

1. Concursul se adresează exclusiv elevilor și studenților atât din țară cât și din diaspora.

2. Fiecare elev sau student poate să participe cu cel mult 3 poezii și/sau 3 proze (povestiri scurte, nuvele sau/și eseuri). Pe lângă acestea, se va trimite și un document conținând datele de contact (nume, prenume, vârstă, oraș, ocupație, telefon, adresă)

3. Nu se precizează dacă lucrările trebuiesc semnate sau nu.

Acestea sunt aşteptate pe adresa: concours.echosfrancophones2014@gmail.com


Premiile care se vor acorda:

• Urmează să se anunțe.

 

Mai multe concursuri

Mult succes!

Concursul literar național Universul Satului Românesc

CONCURSUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ „UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC”

ediţia a II-a, 2014

 

CONCURS DE PROZĂ, PROZĂ SATIRICĂ, TEATRU, REPORTAJ LITERAR, ESEU, EPIGRAMĂ, PICTURĂ

Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:

-         primirea lucrărilor: 25 februarie – 15 iulie  2014

-         jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: 16 iulie – august 2014

-         premierea şi gala laureaţilor: 16 august 2014

 

Regulamentul concursului:

1. La concurs pot participa creatori din întreaga ţară, indiferent de vârstă, membrii şi nemembrii ai unor uniuni de creaţie, membrii ai Uniunii Scriitorilor şi scriitorii din Diaspora.

2. Sunt 5 poezii, dintre care una dedicată poetului naţional (poate fi odă, baladă, glossă, doină), 5 epigrame, două proze scurte (pot fi şi satirice), o piesă de teatru, scrisă pe maximum 8 pagini (.doc, Arial 11 sau Times New Roman 12, A4).

3. Nu se precizează dacă lucrările trebuiesc semnate sau nu.

Acestea sunt aşteptate pe adresele: marintoma@gmail.com și dordedor@gmail.com


Premiile care se vor acorda:

• Premiile constau în diplome, bani şi publicarea în revista ,,Dor de Dor”

 

Anunțul original

Mai multe concursuri

 

Mult succes!

Concursul național de literatură Aghata Grigorescu Bacovia

CONCURSUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ „AGATHA GRIGORESCU BACOVIA”

ediţia a VIII-a, Mizil, 2014

 

CONCURS DE PROZĂ ȘI POEZIE

Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:

-         primirea lucrărilor: 25 februarie – 15 septembrie  2014

-         jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: 16 septembrie – octombrie 2014

-         premierea şi gala laureaţilor: octombrie 2014

 

Regulamentul concursului:

1. La concurs pot participatii toate persoanele, fie că au debutat sau nu editorial or că fac sau nu parte din USR. Nu pot participa câștigătorii ultimilor 3 ediții.

2. Sunt acceptate 10 pagini de proză și/sau 15 poezii (.doc, Times New Roman, A4, font 14, cu diacritice)

3. Lucrările nu vor fi semnate, ci se va trece un motto în susul paginii. CV-ul autorului și o poză jpg cu latura mare de minim 20cm se adaugă într-un fișier separat, care va conține și mottoul.

Povestirile sunt aşteptate pe adresa: lmanailescu@yahoo.ro sau, prin poștă și neapărat pe CD, nu pe hârite, pe adresa: Asociaţia Culturală Agatha Grigorescu Bacovia, str. Agatha Bacovia, nr. 13 A, Mizil, judeţul Prahova.


Premiile care se vor acorda:

• Marele premiu Agatha Grigorescu Bacovia, Premiul George Ranetti pentur poezie, Premiul Spirea V. Anastasiu pentru poezie, Premiul revistei Ferastra pentru poezie, Premiul Gheorghe Eminescu pentru proză, premiul Leonida Condeescu pentru proză, Premiul revistei Fereastra pentru proză. De asemenea vor fi acordate premii speciale şi menţiuni ale unor reviste literare, instituţii de cultură sau sponsori

 

Anunțul original

Mai multe concursuri

 

Mult succes!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 724 other followers

%d bloggers like this: