Văzut din afară, să publici într-o revistă poate părea dificil, poate chiar imposibil, însă nu-i deloc aşa. De fapt să publici o povestire sau un poem este cât se poate de uşor, mai greu este, însă, să scrii ceva de calitate. Ai nevoie de timp, de inspiraţie, de perseverenţă, talent, dedicaţie şi nu în ultimul rând de putinţa de-a aprecia ce scrii la adevărata valoare. Lucru care, observând ifosele pe care şi le dau unii şi piedestalurile pe care şi le clădesc alţii lăudându-şi propria creaţie, tind să cred că nu-i chiar atât de des întâlnit pe cât ar fi trebuit. Însă ce spun ori fac alţii are o prea mică relevanţă. În centrul atenţiei acum eşti tu, cel care scrie. Ori vrea să scrie. Cum, prin prisma tuturor probabilităţilor, majoritate n-are ori nu vrea să aibă habar de propria lor valoare, este mai bine, îndeosebi dacă eşti la început de drum, să-ţi trimiţi textul spre evaluare unuia care se pricepe. Unui critic literar, de exemplu. Ori unui amic literat. Pe cine găseşti şi tu la muncă pe glie. Şi asta fără să-l lauzi prea mult înainte, fără să te înroşeşti ori fâstâceşti. Încearcă să te detaşezi de propriul tău text. Să nu-l mai vezi ca pe-o mirobolantă creaţie a unui tânăr genial. Şi cum poţi face asta? Scriind un al doilea poem ori o a doua povestire. Apoi o a treia şi tot aşa. Şi citind. Neapărat!
Şi, înainte să-l trimiţi, corectează-l de vreo cinci, zece, ori. Apoi, după ce ai căpătat încredere în tine, ori ţi-a stricat vreo prietenie, poţi face şi pasul următor. Trimite-l unei reviste. Sunt extrem de multe şi foarte uşor de contactat, un mail fiind de ajuns. Unele, foarte puţine, te plătesc, altele-ţi dau cărţi în schimb, altele te publică şi gata, iar cele mai multe (aşa-i obiceiu-n România) nu-ţi răspund.
Bine, dacă eşti într-adevăr genial, poţi să treci peste toţi aceşti paşi şi să-ţi trimiţi direct textul unei reviste prestigioase. Dar am aşa, o vagă bănuială că n-ai fi. Şi aş avea trei motive: probabilistic îs mici şanse şi, s-o spunem pe-aia dreaptă, dacă-ai fi, n-ai mai citi ce scriu eu aici. Nu de alta, dar n-ai avea nevoie.
Acum să trecem la publicatul în volum, unde treaba-i cu adevărat spinoasă. Dacă scrii bine va trebui să insişti, dacă nu să lingi în fund. Dar de putut, după cum bine băgaţi de seamă, se poate oricum ar fi.
Să începem cu primul caz: ai scris ceva, ai corectat de zeci şi sute de ori şi ai ajuns la concluzia că merită şi trebuie publicat. Ce trebuie să faci este să trimiţi manuscrisul unor critici literar ori direct unor edituri. Vei primi în schimb puţine răspunsuri, toate negative. Într-o lume normală, ţi-aş spune, şansele de-a fi publicat cresc odată cu valoarea textului. Însă, din păcate, nu trăim într-o lume normală şi mi-am dat seama de asta în momentul în care-am remarcat că premiul Nobel a fost luat până şi de Pearl Buck. Dar să trecem peste. Refuzat fiind, scrie în continuare. Participă la concursuri, trimite-ţi textele unor persoane care scriu bine, au coloană vertebrală şi pe care le apreciezi. Nu fi dezamăgit, gândeşte-te doar că-s mari şanse ca mulţi dintre editori să scrie mai prost ca tine şi ca interesul lor să nu rezide în a promova calitatea ori pur şi simplu să n-o recunoască.
Al doilea caz: ai scris ceva şi ai ajuns la concluzia că merită şi trebuie publicat. Părinţii te-au lăudat, prietenii te-au încurajat, e clar, vei ajunge cineva. Ce trebuie să faci este să trimiţi manuscrisul unora care se pricep şi să-i înjuri când îţi răspund spunându-ţi că e ceva, dar nu prea, adică ai face un bine umanităţii dacă te-ai lăsa. Nu dispera, se poate întâmpla şi celor cu valoare, iar tu, bineînţeles, eşti unul dintre ei. Aşa că fă-ţi un cont de facebook, înscrie-te în cât mai multe comunităţi literare şi laudă-i pe cei care au nu doar trecere, dar şi relaţii. De te vor lăuda, înseamnă că-ţi sunt asemenea şi succesu-i aproape.
Mai este şi-o altă posibilitate, să plăteşti. Însă nu-i recomandabilă.
Lăsând glumele şi ironia la o parte, nu-i puţin lucru să scrii o carte. Însă pentru fiecare carte scrisă ar trebui să citeşti cel puţin o sută.
p.s. ah, şi al treilea motiv pe care am uitat să vi-l spun: că luaţi ce vă zic de bun 🙂
26 responses to “Despre publicat”
mirandaart
13 decembrie 2012 la 13:57
foarte util
dar la ce revista ?
tu cate carti ai publicat ?
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
14 decembrie 2012 la 14:58
Revista depinde de subiectul abordat. Dacă-i ceva SF ori fantasy, v-aş recomanda Gazeta SF or Revista de Suspans. Dacă nu-i, atunci Egophobia ori Oglinda literară.
Până acum am publicat nici mai mult nici mai puţin de… 0 cărţi.
ApreciazăApreciază
mirandaart
14 decembrie 2012 la 15:09
dar ce ai publicat ?
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
15 decembrie 2012 la 13:19
Câteva zeci de povestiri în câteva zeci de reviste.
ApreciazăApreciază
mirandaart
15 decembrie 2012 la 13:19
bravo
dar pur si simplu trimiti prin mail o poveste ? cat de lunga ?
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
15 decembrie 2012 la 13:23
Da, de regulă în format doc., iar în conţinutul mail-ului ar trebui să scrieţi o foarte scurtă biografie. Nu contează prea mult lungimea textului, ci calitatea. Dar, orientativ, ar trebui să aibă undeva între 1000 şi 5000 de cuvinte. Dacă are cu mult mai mult, se poate împărţi în capitole şi publica sub formă de foileton.
ApreciazăApreciază
mirandaart
15 decembrie 2012 la 13:25
inteleg.
iti multumesc
dar chiar merge ?
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
15 decembrie 2012 la 13:29
Depinde de revistă şi de text, iar dacă nu merge din prima, din a zecea sigur merge 🙂 Vă recomand să nu aşteptaţi mai mult de-o săptămână răspunsul. Nu vine, trimiteţi-vă textul altei reviste.
ApreciazăApreciază
mirandaart
15 decembrie 2012 la 13:30
am inteleg
ms
ApreciazăApreciază
George Sauciuc
13 decembrie 2012 la 15:01
Articolul merge(a) în GSF 🙂
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
13 decembrie 2012 la 23:56
Păi atunci am să mă gândesc la altul pe aceeaşi temă 🙂
ApreciazăApreciază
Florina R
13 decembrie 2012 la 15:25
E un gest frumos, altruist, să dați astfel de sfaturi unor scriitori începători ! Mulți dintre cei care au publicat deja, nu au nici un interes să îi ajute și pe alții.
Oricum, dacă un text e cu adevărat bun, zic eu că se va publica cândva :), fie și târziu.
Multă inspirație vă doresc !
ApreciazăApreciază
angelaglobal
14 decembrie 2012 la 10:24
Te-am nominalizat la blog of the year:
http://prezidenta.wordpress.com/2012/12/14/blog-of-the-year-2012/
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
15 decembrie 2012 la 13:17
Vă mulţumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Diana şi Dan
14 decembrie 2012 la 11:15
Ne-am “permis” luxul de a nominaliza acest blog pentru “Blog of the Year 2012″. O zi frumoasă !
http://garapentrudoi.wordpress.com/2012/12/14/pentru-prieteni-si-nu-numai/
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
14 decembrie 2012 la 14:54
Vă mulţumesc frumos pentru că v-aţi gândit la mine.
ApreciazăApreciază
LItere Stacojii
15 decembrie 2012 la 8:56
Am avut plăcerea de a te nominaliza la Blog of the Year 2012. Pentru mai multe detalii intră pe: http://literestacojii.wordpress.com/2012/12/15/blog-of-the-year-2012
O zi faină îți doresc
ApreciazăApreciază
abisurile
15 decembrie 2012 la 13:19
Deci refuzul este o etapa obligatorie? Ce parere aveti de bloguri, pot deveni continut publicabil?
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
15 decembrie 2012 la 13:27
Din păcate, da, refuzul este un fenomen generalizat, indiferent de calitatea textului. Doar perseverenţa şi încrederea în sine vă vor transforma într-un debutant. Cât priveşte blogurile, cred că sunt o metodă bună de-a obţine un feedback, deşi, trebuie să fiţi conştient de faptul că, aşteptându-se la o reacţie similară, tendinţa cititorilor dvs. va fi de-a vă lăuda. Şi-n al doilea rând, editurile nu sunt deloc tentate să publice un text care-a apărut deja şi care poate fi citit la liber pe internet. E cu dus şi-ntors.
ApreciazăApreciază
abisurile
15 decembrie 2012 la 13:28
Mda… Multumesc.
ApreciazăApreciază
Calla Herveaux-Laroche
15 decembrie 2012 la 14:42
Imi place blogul tau desi te-am urmarit din umbra,si as vrea sa te rogcand ai timp daca poti arunca un ochi si pe blogul meu.Sa stii ca contine numai povesti SF si cred ca vreo 3 de dragoste.As vrea o parere sincera din partea unui specialist.
http://monster01devorator.wordpress.com/
ApreciazăApreciază
Calla Herveaux-Laroche
15 decembrie 2012 la 14:44
Imi place blogul tau desi te-am urmarit din umbra,si as vrea sa te rogcand ai timp daca poti arunca un ochi si pe blogul meu.Sa stii ca contine numai povesti SF si cred ca vreo 3 de dragoste.As vrea o parere sincera din partea unui specialist.
http://monster01devorator.wordpress.com/
ApreciazăApreciază
Movie Zone
17 decembrie 2012 la 10:28
iti recomand un film ce se incadreaza perfect in aceasta dilema, aparut de 1-2 saptamani…se numeste „The Words”
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
17 decembrie 2012 la 14:35
Mulţumesc pentru recomandare!
ApreciazăApreciază
Lia
23 februarie 2013 la 18:59
Am nominalizat blogul tău la liebster award:
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
25 februarie 2013 la 10:10
Mulţumesc frumos.
ApreciazăApreciază
2 Trackbacks / Pingbacks
Blog of the Year 2012… | Litere Stacojii 15 decembrie 2012 la 8:30
[…] 21. Ioan Alexandru Despina… […]
ApreciazăApreciază
Scurte #96 « Assassin CG 18 decembrie 2012 la 2:45
[…] – despre publicat. […]
ApreciazăApreciază