Taganga este un orăşel mic (la o primă impresie nu cred că numără mai mult de câteva sute de suflete, deşi în timpul zilei, din pricina exodului, populaţia i se dublează ori triplează şi cu toate că am citit că ar avea 3.000) situat în nordul Columbiei, într-un promotoriu înconjurat din trei părţi de dealuri cu aspect montan de câteva sute de metri înălţime. Peisajul este pitoresc: costişa este acoperită de pâlcuri de cactuşi candelabru, arbuşti şi copaci, în vale se zăresc câteva case cu acoperiş din stuf, iar în faţa lor o mare de un albastru profund în care se leagănă mai multe ambarcaţiuni. Oamenii vin zilnic din Santa Marta, pe un drum plin de serpentine, pentru a se scălda aici, bucurându-se de liniştea şi frumuseţea locului. Majoritatea locuitorilo care trăiesc în acest oraş sunt pescari care nu au nicio treabă cu turismul ori turiştii, deşi mişună de europeni şi nord-americani. Cred că este unul dintre cele mai frumoase locuri în care am fost vreodată şi cu siguranţă cel mai liniştit. Viaţa se scurge altfel aici, departe de ritmul alert al lumii, păstrându-şi încă farmecul, naturaleţea, sensul…
6 responses to “Taganga”
Daniel Onaca
2 martie 2013 la 18:38
Fie ca locul acela sa-si păstreze pt multă vreme – întregi – si frumusetea si farmecul, ca sa nu mai vorbesc de sensul nepervertit de ritmul si imperativele civilizatiei randamentului.
ApreciazăApreciază
wish2go
2 martie 2013 la 21:43
Ce loc romantic!
ApreciazăApreciază
cuvintetacute
3 martie 2013 la 4:25
superb
ApreciazăApreciază
blogulunuiconcitadin
3 martie 2013 la 15:23
exotic peisaj !
ApreciazăApreciază
Cuvânta
4 martie 2013 la 10:20
şi fotograful e talentat, adaug eu.
ApreciazăApreciază
Alexandru Ioan
6 martie 2013 la 21:21
mulţumesc 🙂
ApreciazăApreciază