Posts from the ‘Topurile Scriptorium’ Category

Cele mai bune cărți pe care le-am citit în 2013

Și 2013 a fost un an destul de prolific pentru mine în ceea ce privește cititul cărţilor. Conform statisticilor de pe Goodreads, am izbutit să isprăvesc 118, dar numărul este ceva mai mare pentru că n-am notat multe dintre manuscrisele pe care le-am lecturat, dar care nu au fost încă publicate. La fel ca și anul trecut, am întocmit un top pur subiectiv cu cele mai bune 50 dintre ele.

Iată-l-ăi!

 

1. Catch-22 – Joseph Heller

2. Sezonul migrării către nord – Tayeb Salih

3. Evanghelia după Isus Cristos

4. Sula – Toni Morrison

5. Așteptându-i pe barbari – J.M. Coetzee

6. Iarba cântă – Doris Lessing

7. Anton Checkov – Povestiri scurte +

8. Insuportabila lejeritate a ființei – Milan Kundera +

9. Fără destin – Imre Kertesz

10. Țara zăpezii – Yasunari Kawabata

11. Confesiunea unei măști – Yukio Mishima

12. Chemarea străbunilor – Jack London

13. Jumătate de viață – V.S. Naipaul

14. Mantaua și alte povestiri – Nikolai Gogol

15. Ofițerul prusac și alte povestiri – D.H. Lawrence

16. Citadela de fier – Adrian Buzdugan

17. Copilul domnului – Cormac McCarthy

18. Iuda și alte povestiri – Leonid Andreyev

19. În inima țării – J.M. Coetzee

20. Călărețul fantomă – Ismail Kadare

21. Interogatoriul – J.M.G. Le Clezio

22. Sete de viață – Yukio Mishima

23. Îngerul foamei -Herta Muller

24. Povestiri scurte – Arthur Conan Doyle

25. Liniștea se destramă – Chinua Achebe

26. Povestiri scurte – Philip K. Dick

27. Lupul de stepă – Herman Hesse

28. Abatorul 5 – KurtVonnegut

29. Hoțul și câinii – Mahfouz Naguib

30. Maestrul de go – Yasunari Kawabata +

31. Dominique – Eugene Fromentin +

32. Povești horror – Ambrose Bierce +

33. Cumpărând o undiță pentru bunicul meu – Xingjian Gao

34. Povestiri scurte – Leo Tolstoy

35. Florile înghețate ale lui Martie – Ismail Kadare

36. Întoarcerea acasă – Doris Lessing +

37. Epoca de fier – J.M. Coetzee

38. Deșert – J.M.G. Le Clezio

39. Labirint – Jorge Luis Borges

40. Inima întunericului – Joseph Conrad

41. A doua venire – Marian Truță

42. Floarea strivită și alte povestiri – Leonid Andreyev

43. Gașca noastră – Philip Roth +

44. În derivă pe Nil – Mahfouz Naguib

45. Marea – John Banville

46. Cartea iitării – Mihai Victus

47. Hoțul de umbre – Marc Levy

48. Isabelle. Simfonia Pastorală – Andre Gide

49. Surâsul umbrei – Ioana Resteman

50. Să auzi forma unei tobe – Bogdan Suceavă

Reclame

Alte 100 de lucruri interesante despre scriitori si viata lor

 

1. A fi un scriitor de succes nu înseamnă a fi infailibil. Atât Aldous Huxley cât şi Mark Twain o recomandau cu căldură peAmanda McKittrick Ros, o autoare irlandeză care scria atât de prost încât J. R. R. Tolkien şi C. S. Lewis au organizat un concurs ca să vadă cine poate citi mai multe dintre poeziile ei fără să râdă.

 

2. Acţiunea din romanele lui Dawn Brown se petrece de-a lungul a mai puţin de 24 de ore.

 

3. Alexander Soljeniţîn a fost condamnat la 8 ani de muncă silnică din pricina destăinuirilor politice făcute unui prieten. Despre experienţa avută în gulag povesteşte în romanul O zi din viaţa lui Ivan Denisovich.

 

4. Alexandre Dumas a avut peste 40 de relaţii extraconjugale, din care au rezultat cel puţin 7 copii. Unul dintre aceştia este şi Alexandre Dumas (fiul).

 

5. Anne Rice, cunoscută pentru romanele sale despre vampiri, a scris şi câteva cărţi pornografice. Le-a publicat, bineînţeles, sub pseudonim.

 

6. Bulgakov a fost unul dintre criticii regimului sovietic şi în acelaşi timp unul dintre scriitorii preferaţi a lui Stalin. Multe dintre piesele sale de teatru au fost, însă, cenzurate şi publicate abia după moartea sa.

 

7. Bunica lui Alexandre Dumas (de la care autorul şi-a şi luat numele de familia) a fost o sclavă neagră. Duman a suferit din pricina rasismului societăţii, iar la un moment dat, pe cânt locuia în Italia, i-a spus cuiva: *Tatăl meu a fost mulatru, bunicul meu a fost negru, iar străbunicul maimuţă. Vezi, domnule, arborele meu genealogic se termină unde începe al tău.*

 

8. Bunicul lui Byron a fost amiral în marina imperiului Britanic şi a făcut înconjurul Pământului.

 

9. Ca profesie, Walter Scott era atât avocat cât şi judecător.

 

10. Când i-a refuzat lui Faulkner romanul Sanctuar, editorul i-a spus: ‘Doamne, Dumnezeule, nu pot să public aşa ceva. Am ajunge amândoi la închisoare.’

 

11. Când s-a apucat să scrie Finnegan’s Wake, James Joyce era aproape orb. De aceea a şi-nceput să invite pe la el prieteni ori tineri care aspirau să devină scriitori şi să le dicteze din romanul său. Unul dintre aceşti aspiranţi a fost chiar Samuel Beckett.

 

12. Când Anthony Burgess (autorul portocalei mecanice) a primit în 1959 vestea că are o tumoare inoperabilă pe creier şi mai puţin de un an de trăit, s-a apucat de scris, terminând 4 romane într-un an. Şi a scris şi tot scris până în 1993, când a murit de cancer de ficat.

 

13. Cartea cu cel mai mare tiraj iniţial este Harry Potter şi ordinul Phoenix: 8,5 milioane de exemplare. Pentru comparaţie, un best-seller are, în genere, un tiraj de 80.000 de exemplare.

 

14. Cât a trăit în străinătate, Byran a adunat atât de multe datorii, încât mama sa, care locuia în Marea Britanie, se muta adesea pentru a nu-i lua creditorii casa.

 

15. Catherine Boucher, soţia lui William Blake, era analfabetă. Aceasta a semnat documentul de căsătorie printr-un X. În cele din urmă, acesta a învăţat-o să scrie şi citească.

 

16. Cea mai mare bibliotecă din lume este Biblioteca Congresului din Washington. Aceasta conţine peste 28.000.000 de volume. Cea de-a doua ca mărime se află în Londra şi conţine 18.000.000 de volume.

 

17. Cea mai mare librărie din lume este Noble din New York. Puse cap la cap, rafturile din ea s-ar întinde pe mai bine de 20 de km.

 

18. Cea mai scurtă corespondenţă din istorie se spune că a avut loc între Victor Hugo şi editorul său. Aflat în vacanţă, Hugo a dorit să-l întrebe cum merg vânzările, trimiţând o scrisoare în care singurul semn era semnul întrebării. A primit ca răspuns o alta care nu conţinea decât semnul exclamării.

 

19. Cel mai bine vândut scriitor este William Shakespeare. Acesta este urmat îndeaproape de Agatha Christie, ambii cu peste 1 miliard de exemplare vândute. Următoarea poziţie este ocupată de Dame Barbara Cartland, care a scris 700 de cărţi care s-au vândut în peste 670 de milioane de exemplare.

 

20. Cel mai prolific autor este Jose Carlos Ryoki de Alpoim Inoue. În numai 10 ani, între 1986 şi 1996, acesta a publicat nu mai puţin de 1.058 de cărţi. Scrie wester-uri, sf şi cărţi de acţiune.

 

21. Charles Bukowski a căzut în patima băuturii la vârsta de 13 ani, pentru a putea suporta abuzurile tatălui său.

 

22. Charles Dickens a avut nu mai puţin de 10 fii cu prima lui soţie.

 

23. Cruciada copiilor, romanul lui Jerzy Andrzejewski, deşi are 40.000 de cuvinte, conţine o singură frază. 

 

24. Cu banii pe care Samuel Taylor Coleridge i-a primit ca avans pentru traducerea poemului Faust în engleză şi-a cumpărat… opiu.

 

25. Cu câteva ore înainte să moară, William Blake a lucrat la gravarea unor scene din Infernul lui Dante. Apoi i-a desenat soţiei portretul, după care s-a apucat de cântat imnuri.

 

26. D. H. Lawrence se urca dezbrăcat în copaci şi se apuca de scris.

 

27. De-a lungul întregii sale vieţi, Johann Wolfgang von Goethe a scris şi trimis peste 10.000 de scrisori.

 

28. Deşi Jane Austen s-a apucat de scris de pe la vârsta de 16 ani, şi-a publicat primul roman abia peste două decenii.

 

29. Dorothy Parker a rămas cunoscută nu doar pentru scrierile sale, dar şi pentru plăcerea cu care bea. Din cauza alcoolismului a încercat să se sinucidă de mai multe ori, dar a murit în cele din urmă din cauze naturale. Neavând urmaşi, şi-a lăsat toate scrierile în mâinile lui Martin Luther King Jr., care a fost asasinat la un an după moartea ei.

 

30. După lovitura de stat din 1851, atât Victor Hugo cât şi Alexandre Dumas pleacă în exil. Ambii aleg iniţial ca destinaţie oraşul Bruxelles.

 

31. După zeci de ani petrecuţi după gratii şi prin diverse ospicii pentru sodomie şi blasfemie, marchizul de Sade a fost ales în cadrul Convenţiei Naţionale, ca membru al extremei drepte. În 1801 Napoleon a dat ordin să fie iarăşi arestat şi întemniţat, fără a fi în prealabil judecat.

 

32. Edmond Rostand (Cyrano de Bergerac) obişnuia să scrie stând cu picioarele în cadă.

 

33. Emile Zola a murit intoxicat din pricina unui coşar care a înfundat în mod intenţionat coşul sobei.

 

34. Ernest Hemingway practica boxul şi într-o zi, supărat de recenzia unui critic, şi-a încercat veleităţile pugilistice pe el.

 

35. Este ştiut faptul că romanul Suferinţele tânărului Werther i-a adus lui Goethe peste noapte celebritatea. Mai puţin ştiut este faptul că nu i-a adus şi banii. Cum pe vremea aceea nu existau practic drepturi de autor, Goethe nu s-a ales cu mai nimic pe urma romanului său.

 

36. Există convingerea larg răspândită că Maria, fiica lui Puşkin, a fost prototipul după care Tolstoi a creat-o pe Anna Karenina. Altă fiică de-a sa a făcut, prin căsătorie, parte din familia regală a statului Nassau, iar una dintre nepoate din cea regală a Imperiului Britanic.

 

37. F. Scott Fitzgerald lucra la The Last Tycoon când a murit. Se zvoneşte că i-ar fi spus prietenului său, scriitorul Nathaniel West, să-i termine cartea în cazul el nu o să mai apuce. Tragic, însă, Nathaniel West a murit la o zi distanţă într-un accident de maşină. În accepţiunea multor specialişti, The Last Tycoon ar fi fost o carte chiar mai bună decât Marele Gatsby.

 

38. Fiica preferată a lui Victor Hugo a murit la doar 19 ani, după ce barca în care se afla s-a răsturnat pe Sena. Deşi ştia să înoate, rochia grea şi plină de volane şi volănaşe a tras-o la fund. Logodnicul ei a murit şi el încercând să o salveze.

 

39. Flaubert a fost bisexual.

 

40. Foc palid, de Vladimir Nabokov, este de fapt un poem de 1.000 de versuri extins la dimensiunea unui roman prin notările din josul paginilor.

 

41. Franz Kafka era un vegetarian convins. În timpul vieţii sale a lucrat ca funcţionar şi a publicat doar câteva povestiri scurte, trecute cu vederea de critici şi cititori. Înainte să moară, i-a spus lui Max Brod să-i distrugă toate manuscrisele, însă acesta l-a sfidat şi le-a publicat.

 

42. Gogol, despre care Dostoievsky spunea că ar fi inventatorul romanului rus, şi-a distrus cel de-al doilea volum din Suflete moarte cu 9 zile înainte de-a muri. De ce anume a recurs la acest gest, nu se ştie.

 

43. Guy de Maupassant a murit într-un ospiciu, unde a fost închis pentru că încercase să se sinucidă tăindu-şi gâtul. Din pricina sifilisului cu care se procopsise în tinereţe, devenise paranoic.

 

44. Heinrich von Kleist, unul dintre cei mai mari scriitori germani ai secolului al XVIII-lea, şi-a petrecut câţiva ani într-o închisoare din Franţa după ce a fost acuzat de spionaj.

 

45. Honore de Balzac s-a căsătorit cu iubita lui de-o viaţă cu 5 luni înainte ca acesta să moară.

 

46. Honore de Balzac se trezea la 12 noaptea şi se apuca de scris până pe la ora 3 după amiaza. Mânca pe la 6, se culca la 7 şi se trezea iar la miezul nopţii.

 

47. Isaac Asimov a scris peste 500 de cărţi şi peste 90.000 de scrisori şi cărţi poştale. Acesta, deşi este cunoscut pentru romanele sale sf, a scris şi multe alte romane fantastice, poliţişte şi de popularizare a ştiinţei.

 

48. Isaac Asimov, Cehov, Bertolt Brecht, André Breton, Charles Bukowski, Albert Camus, Arthus C. Clarke, Joseph Conrad, E. M. Forster, Maxim Gorky, Nadine Gordimer, Seamus Heaney, Ernest Hemingway, Henrik Ibsen, Franz Kafka, ismail Kadare, Giacomo Leopardi, Primo Levi, Jack London, H. P. Lovecraft, Roger Martin du Gard, Somerset Maugham, Pablo Neruda, Luigi Pirandello, Marcel Proust, François Rabelais, José Saramago, Jean-Paul Sartre, Philip Roth, George Bernard Shaw, Kurt Vonnegut, H.G. Wells şi Virginia Woolf au fost cu toţii atei.

 

49. În 1922, Biserica Catolică a pus toate cărţile lui Anatole France pe lista lecturilor interzise.

 

50. În 1997 David Foster Wallace s-a apucat să scrie o carte despre fisc şi angajaţii săi. După o îndelungă cercetare şi nenumărate pagini măzgălite, în 2008 s-a apucat să o structureze pe calculator astfel încât soţia sa să o poată trimite unui editor. După care a luat o sfoară şi s-a spânzurat.

 

51. În romanul În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust, sunt prezente peste 2.000 de personaje.

 

52. În timpul vieţii, Alexandre Dumas a publicat mai bine de 100.000 de pagini (adică peste 30.000.000 de cuvinte. Cât 40 de biblii!).

 

53. În timpului celui de-al Treilea Reich, basmele scrise de Fraţii Grim au fost folosite ca propagandă. După cel de-al doilea război mondial, câteva dintre acestea au fost cenzurate pentru o vreme.

 

54. Înainte de-a se apuca de scris, Balzac a încercat să fie, pe rând: avocat, editor, tipograf, critic literar, politician şi om de afaceri, dar a dat greş în toate.

 

55. Înainte să se apuce de scris, Dawn Brown a fost cântăreţ pop.

 

56. J.M. Coetzee a fost primul scriitor care a primit Booker Prize de două ori.

 

57. James Clavell, pe când lupta în cel de-al doilea Război Mondial, a căzut în mâinile japonezilor şi a fost deportat într-o închisoare din Java, unde rata mortalităţii era de 90%.

 

58. James Fenimore Cooper a fost dat afară de la Yale pentru că a aruncat în aer uşa de la camera unui alt student.

 

59. James Fenimore Cooper s-a apucat de scris după ce soţia sa a făcut pariu că el poate scrie o carte mai bună decât cea pe care ea o citea în acel moment. Până atunci, James Fenimore Cooper nu avusese nicio legătură cu literatura, fiind de meserie marinar.

 

60. Johann Wolfgang von Goethe a absolvit dreptul, iar prima carte pe care a publicat-o avea ca subiect viaţa plantelor. Nu, nu a planetelor, a plantelor.

 

61. John Irving îşi începea întotdeauna romanele cu sfârşitul. Abia după ce termina ultimul paragraf se apuca de primul.

 

62. John Milton îşi concepea versurile pentru Paradisul Pierdut noaptea şi le dicta cuiva a doua zi. El nu le putea scrie pentru că era orb.

 

63. La ceremonia de înmormântare a lui Thomas Paine au asistat exact 6 persoane.

 

64. La vârsta de 28 de ani, Dostoievsky a fost condamnat la moarte, dar în ultimul moment pedeapsa i-a fost comutată la patru ani de muncă silnică în Siberia. Clasificat drept unul dintre cei mai periculoşi deţinuţi, în timpul cât a stat la închisoare, Dostoievsky a avut mâinile şi picioarele încătuşate.

 

65. Lermontov nu a fost singurul poet care a murit în urma unui duel, Puşkin a împărtăşit aceeaşi soartă. În 1837, în urma unor zvonuri cum că soţia i-ar fi infidelă, l-a provocat pe Georges d’Anthès la duel. Puşkin a fost împuşcat în piept şi a murit la câteva zile distanţă.

 

66. Lev Tolstoi purta la gât o miniatură a bustului lui J.J. Rousseau.

 

67. Marchizul de Sade şi-a petrecut nu mai puţin de 32 de ani din viaţă prin diverse închisori ori azile de nebuni (dintre care 10 în Bastilia şi 13 în ospiciul din Charenton), acolo unde şi-a scris şi majoritatea operelor.

 

68. Mario Vargas Llosa a candidat la preşedenţia Republicii Chile în 1990, dar a pierdut în faţa lui Alberto Fujimori.

 

69. Mikhail Bulgakov şi-a început cariera literară în tren. La un moment dat, a coborât într-o staţie şi a intrat în sediul unui ziar local, arătându-i editorului povestirea pe care tocmai o terminase. Acesta a publicat-o în ziua următoare.

 

70. Motivul pentru care Balzac obişnuia să bea atât de multă cafea (până la 50 de ceşti pe zi!) este unul simplu – scria noaptea şi dormea ziua.

 

71. Niciunul dintre laureaţii Premiului Nobel pentru Literatură nu s-a aflat, în ultimii 30 de ani, în topul celor mai bine 10 vânduţi scriitori alcătuit anual în Statele Unite. Ultimul care-a ajuns în acest top a fost John Fowles, în 1977, cu romanul Daniel Martin.

 

72. Novalis, unul dintre cei mai mari scriitori germani din sec. al XVIII-lea a murit la frageda vârstă de 28 de ani.

 

73. Numele adevărat al lui George Orwell era Eric Arthur Blair.

 

74. Odată cu publicarea romanului autobiografic Confesiunile lui Claude, Emile Zola a intrat în vizorul poliţiei şi a fost concediat de la locul de muncă.

 

75. Ori de câte ori Dan Brown avea dificultăţi în conceperea unor anagrame se atârna de-o bară cu capul în jos ori începea să facă flotări.

 

76. Pentru a practica sportul său preferat, scuba diving, Arthur C. Clarke s-a mutat în 1958 în Sri Lanka şi a locuit acolo până la moartea sa, care a avut loc în 2005.

 

77. Prima propoziţie din Finnegan’s Wake o termină pe ultima, Joyce intenţionând, după cum el însuşi mărturisea, să-i menţină ocupaţi pe cei care-ar dori să dezlege misterele romanului pentru 300 de ani.

 

78. Printre autorii care obişnuiau să scrie trântiţi în pat se numără: Mark Twain, Truman Capote şi Marcel Proust. Cel din urmă nu scria niciodată în altă parte decât în pat.

 

79. Printre scriitorii români care s-au folosit de pseudonime se numără: Ion N. Theodorescu (Tudor Arghezi), Ion Barbilian (Dan Barbu), Mihai Eminovici (Mihai Eminescu) şi Grigore Pișculescu (Gala Galaction).

 

80. Proust a fost homesexual.

 

81. Puşkin a locuit o vreme în Chişinău, acolo unde a scris două dintre poemele care i-au adus consacrarea şi tot acolo a intrat într-o organizaţia secretă care avea ca scop detronarea stăpânirii otomane din Grecia

 

82. Romanele lui Alexandre Dumas au fost ecranizate de peste 200 de ori.

 

83. Simone de Beauvoir lua, în genere, 200 de mg de amfetamină zilnic şi pe deasupra şi câteva somnifere. Cu whisky, bineînţeles.

 

84. Stephen King deţine în Maine, S.U.A., trei staţii de radio. Acesta face parte, de asemenea, şi dintr-o formaţie rock.

 

85. Străbunicul lui Puşkin a fost Abram Petrovich Gannibal, un negru salvat în Istanbul de la sclavie de însuşi Petru cel Mare. La puţin timp, Abram a devenit general în armată rusă.

 

86. Surorile Bronte trăiau într-o casă a cărei grădină se învecina în trei din cele patru laturi ale ei cu un cimitir.

 

87. Şi tot în Finnegan’s Wake, Joyce inventează o gamă largă de cuvinte, printre care există şi o serie menite să anunţe fiecare dintre epocile din istorie. Un exemplu de astfel de cuvânt este şi: Bababadalgharaghtakamminarronnkon nbronntonnerronntuonnthunntrovarrhounawnskawntoohoohoordenenthurnuk.

 

88. Tătăl lui Alexandre Dumas a murit de cancer pe când fiul său avea doar 4 ani.

 

89. Thomas Paine a fost una dintre personalităţile care au contribuit la izbucnirea Războiului american de Independenţă. Asta după ce a luat parte la revoluţia franceză.

 

90. Trenul de nicăieri, de Michel Thaler, are 223 de pagini şi niciun verb!

 

91. Ultimele rânduri de pe rola pe care Kerouac şi-a scris romanul Pe drum au fost mâncate de câinele prietenului său.

 

92. Ultimul mesaj (2007), de Hannu Luntiala, este un roman alcătuit în totalitatea din SMS-uri. Vreo mie cu totul, adică în jur de 300 de pagini.

 

93. Victor Hugo a lucrat la romanul Mizerabilii preţ de 17 ani.

 

94. Virgiliu a lucrat 11 ani la Eneida. Pe patul de moarte l-a rugat pe bunul să prieten Varius să distrugă manuscrisul. Norocul nostru că acesta nu l-a ascultat.

 

95. Vladimir Nabokov dorea să-şi ardă manuscrisele, însă a fost oprit nu o dată de soţia sa, Vera. Pe unele le-a salvat chiar din sobă, pe jumătate arse.

 

96. Volumul de debut al lui Guy de Maupassant a ajuns la 20 de ediţii în mai puţin de 2 ani de la lansare. Al doilea a înregistrat nu mai puţin de 37 de ediţii în 4 luni!

 

97. Vreme de 12 ani, Charles Bukowski a lucrat la poştă. Tot la poştă a lucrat pentru un timp şi William Faulkner.

 

98. Walter Scott a fost primul scriitor englez care a avut într-adevăr o carieră internaţională în timpul vieţii lui.

 

99. William Burroughs, jucând o scenă cu soţia sa, a împuşcat-o accidental şi a omorât-o, eveniment care a şi stat la baza deciziei sale de-a se apuca de scris. 

 

100. William Golding s-a apucat să scrie la vârsta de 41 de ani. După publicarea celui de-al treilea volum, faima sa a început să dispară, iar Golding a avut mult de suferit din această pricină. A devenit irascibil, taciturn şi impulsiv şi a început să scrie un jurnal care totalizează peste 2.000.000 de cuvinte.

 

S-ar putea să vă intereseze şi: Cele mai interesante 100 de lucruri despre cărţi şi scriitori

Cele mai interesante 100 de lucruri din domeniul astronomiei

 

Dacă tot m-am izbit de ele, m-am gândit să vi le şi spun. Aşadar, iată-le:

 

 

1. Dacă Saturn ar fi pus în apă, ar pluti.

 

2. Spaţiul nu este un vid complet. Există în jur de 3 atomi pe metru cub.

 

3. Lucy, o stea din constelaţia Centaurului, este un diamant enorm, având în jur de 10 la puterea 30 karate.

 

4. Un anotimp durează 21 de ani pe Uranus.

 

5. Un an pe Mercur durează mai puţin de-o zi.
6. Heliul este singura substanţă din Univers care nu poate exista în stare solidă.

 

7. Pe Titan, satelitul lui Saturn, există oceane de metan.

 

8. Toate planetele din sistemul nostru solar au aceeaşi vârstă.

 

9. Nicio eclipsă solară nu poate dura mai mult de 7 minute şi 58 de secunde din cauza vitezei Soarelui.

 

10. Eclipsele lunare, în schimb, pot dura pâna la o oră şi 40 de minute.

 

11. Luna plină este de 9 ori mai strălucitoare decât Luna nouă.

 

12. Un quasar produce la fel de multă energie ca 1.000.000.0000.000 de sori.

 

13. Când Luna este în zenit cântăreşti, din pricina atracţiei ei gravitaţionale, mai puţin cu câteva zeci de grame.

 

14. Imediat după Big Bang toată materia din Univers se afla în stare lichidă.

 

15. În fiecare an Luna se îndepărtează de Pământ cu 3,8 centimetri.

 

16. În medie, o galaxie are 40.000.000.000 de stele.

 

17. Suprafaţa planei Marte este acoperită cu rugină.

 

18. Doar a 14-a miliarda parte din energia emisă de Soare ajunge pe Terra.

 

19. Sweeps-10 este planeta cu cea mare viteză orbitală descoperită. Un an pe ea durează 10 ore.

 

20. Pe unele pitice maronii plouă cu fier lichid.

 

21. Fotonilor din interiorul Soarelui le iau peste 10 milioane de ani să ajungă la suprafaţa acestuia.

 

22. Fotonii emişi de Soare străbat distanţa până la Pământ în 8 minute şi 10 secunde.

 

23. Din cei peste 20 de milioane de meteoriţi observabili care cad în fiecare zi pe Terra, doar unul sau doi ajung pe pământ. Ceilalţi ard complet în atmosferă.

 

24. În S.U.A. sunt 3.500 de astronomi, dar peste 15.000 de astrologi.

 

25. Din pricina tensiunii de suprafaţă, orice lichid lăsat liber în spaţiu va lua forma unei sfere.

 

26. Stelele neutron se pot roti şi de 500 de ori pe secundă.

 

27. Cea mai mare structură observată în spaţiu este Marele Zid Sloan. Acesta este un super roi de galaxii care se întinde pe mai bine de 1,37 de miliarde de ani lumină.

 

28. Dacă două bucăţi de metal se ating în spaţiu, acestea vor rămâne unite pentru totdeauna.

 

29. Din pricina vântului solar, Soarele pierde 1.000.000 de tone de materie pe secundă.

 

30. Dacă ar călători cu 160 de kilometri pe oră, o navă ar ajunge la cea mai apropiată stea în 29 de milioane de ani.

 

31. Pământul se roteşte în jurul propriei axe, în jurul Soarelui, alături de el în jurul centrului galaxiei şi împreună cu toată galaxia se îndreaptă spre Andromeda.

 

32. Neil Armstrong a păşit pe Lună cu stângul.

 

33. Pământul devine zilnic cu 100 de tone mai greu din pricina meteoriţilor care cad pe el.

 

34. Se estimează că în Univers sunt peste 10.000.000.000.000.000.000.000 de stele

 

35. Steaua Polară este singura de pe cer care nu pare a se mişca de la o noapte la alta.

 

36. Venus este singura planetă din sistemul nostru solar care se roteşte retrograd, de la est spre vest.

 

37. Pentru a te elibera de atracţia gravitaţională a Terrei ai nevoie de-o forţă egală cu 16 milioane de cai putere.

 

38. Peste 5 miliarde de ani, o zi pe Terra va avea 48 de ore.

 

39. De la descoperirea ei, care a avut loc acum mai bine de 150 de ani, Neptun nu a terminat încă de dat un singur rotocol în jurul Soarelui.

 

40. Din pricină că nu şi-a eliberat complet orbita şi că Charon, satelitul ei, nu se roteşte în jurul ei, ci a unui punct situate între ele, Pluto nu mai este considerată o planetă, ci una pitică sau, împreună cu Charon, un sistem dublu de planete pitice.

 

41. De două ori în cursul unei orbitări, Mercur se apropie atât de mult de Soare şi accelerează într-atât de tare încât Soarele pare că se deplasează înapoi.

 

42. După aselenizare, o oglindă a fost lăsată pe Lună, iar cu ajutorul ei se poate măsura, prin reflectarea undelor laser, distanţa faţă de Terra, cu precizie milimetrică.

 

43. Stelele mai mari decât Soarele nostru, după ce au terminat de transformat hidrogenul în heliu, trec la transformarea heliului în carbon. Soarele nostru, neavând masa şi implicit nici atracţia gravitaţională necesară atingerii temperaturilor la care se transformă heliului în carbon, după ce-şi va fi terminat provizia de hidrogen, va începe să se răcească treptat.

 

44. Cele mai mari stele ajung să transforme carbonul în fier. Dar cum acest proces consumă energia în loc să o elibereze, transformarea se accelerează pe măsură ce densitatea creşte, iar volumul se micşorează, culminând printr-o explozie solară cunoscută sub numele de supernovă. Ca urmare a acestei explozii, straturile exterioare ale stelei sunt aruncate în Univers, iar ce rămâne din fosta stea este nucleul de fier, de dimensiuni foarte reduse, de rândul metrilor sau zecilor de metri pătraţi, dar cu o masă ce-o depăşeşte pe-a Soarelui nostru. Acestea sunt stelele neutron.

 

45. O stea şi mai mare decât cea menţionată anterior poate da naştere în urma exploziei sale unei găuri negre.

 

46. În centrul fiecărei galaxii se află o gaură neagră gigantică.

 

47. Peste câteva milioane de ani, Calea Lactee şi Andromeda se vor ciocni. Staţiul dintre stele este atât de vast încât, cel mai probabil, nu vor exista două stele care să se lovească. Multe vor fi aruncate, cu viteze colosale, în spaţiul intergalactic, iar altele vor continua să orbiteze în jurul galaxiei nou formate. 

 

48. În constelaţia Lebăda se află cea mai mare stea descoperită până acum. Aceasta este de aproximativ un milion de ori mai mare decât Soarele nostru.

 

49. O sută de sateliţi artificiali sunt lansaţi în jurul Pământului în fiecare an.

 

50. Majoritatea sateliţor de comunicaţii se află la 300 de km deasupra suprafeţei terestre.

 

51. Cel mai înalt munte din sistemul nostru solar este Olympus Mons şi se găseşte pe Marte. Acesta este de peste 3 ori mai înalt decât Everestul.

 

52. Câmpul magnetic din jurul planetelor este generat de nucleul acestora, prin efectul de dinam.

 

53. Voyager 1 este obiectul uman care a ajuns la cea mai mare depărtare. Lansat în 1977, a trecut în 1989 de Neptun şi după ce a străbătut mai bine de 6 miliarde de km, se pregăteşte să iasă din Sistemul Solar.

 

54. În sistemul nostru solar există trei sateliţi care au la rândul lor sateliţi: Lo, Titan şi Triton.

 

55. Cea mai mare lună din sistemul nostru solar este Ganymede, luna lui Saturn.

 

56. Saturn este străbătură în permanenţă de vânturi care ating peste 1100 de km pe oră.

 

57. Un sistem solar binar este un sistem în care două stele se rotesc una în jurul alteia. Planetele unui astfel de sistem sunt cele mai bune candidate la susţinerea şi dezvoltarea vieţii.

 

58. Pe Triton, luna lui Neptun, temperatura este mai scăzută decât pe Pluto. De fapt, Triton este cel mai friguros corp ceresc din sistemul nostru solar, cu o temperatură de -236 de grade Celsius.

 

59. Primul animal în spaţiu nu a fost omul, ci câinele. Laika, pilotul canin al navei Sputnik 2 a murit în 1957 după ce i s-a terminat rezerva de oxigen.

 

60. Nucleul unei stele ajunge şi la 16 milioane de grade Celsius. Un fir de nisip având această temperatură ar ucide un om aflat la 150 de kilometri depărtare.

 

61. Stelele par că ar fâcâi din pricina atmosferei terestre.

 

62. Soarele cântăreşte 2.000.000.000.000.000.000.000.000 de kilograme.

 

63. Gravitaţia pe Lună este de 6 ori mai scăzută decât cea existentă pe Terra, de accea astronauţii pot sări până la 4m înălţime.

 

64. Cele mai strălucitoare stele pe cerul de noapte nu sunt de fapt stele, ci planete: Venus, Jupiter, Saturn şi Mercur.

 

65. Se crede că Europa, satelitul lui Jupiter, ar avea oceane de apă sub suprafaţa sa de gheaţă.

 

66. Big Bang-ul a dus la crearea materiei şi antimateriei care au început să se anihileze reciproc. Materia a ieşit învingătoarea, însă Universul a rămas aproape gol.

 

67. Singura galaxie vizibilă cu ochiul liber este Andromeda. Pentru a o vedea este nevoie să te afli în sudul peninsulei Arabice.

 

68. Universul se extinde cu o viteză crescândă.

 

69. Soarta Universului depinde de materia întunecată. Dacă este insuficientă, Universul se va extinde la nesfârşit, până când planetele se vor depărta de Soare, soarele de centrul galaxiei, iat legăturile dintre atomi şi electroni se vor rupe. Dacă este suficientă, Universul va începe de la un moment dat să se contracte până când va sfârşti prin a fi un singur punct, asemenea celui de la începutul său, care a dat naştere Big Bang-ului.

 

70. În momentul Big Bang-ului întregul Univers era redus la un punct de miliarde de ori mai mic decât un atom, dar având o densitate şi o temperatură infinite.

 

71. Soarele se măreşte treptat. În aproximativ 5 miliarde de ani va ajunge până la orbita Pământului.

 

72. Cea mai apropiată stea de noi este Soarele. A doua este Proxima Centauri.

 

73. De pe Mercur, Soarele se poate vedea răsărind, urcând pe cer, apoi oprindu-se, întorcându-se şi apunând de unde a răsărit.

 

74. Jupiter are cele mai multe luni din întreg sistemul solar – 63.

 

75. Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun sunt alcătuite din gaz, motiv pentru care nu se poate ateriza pe ele.

 

76. Pe Mercur, temperatura variază de la zi la noapte cu peste 500 de grade Celsius.

 

77. Cea mai caldă planetă din sistemul nostru solar nu este Mercur, ci Venus. Deşi se află mai departe de Soare, aceasta are o temperatură mai ridicată din pricina atmosferei bogată în dioxid de carbon, care dă naştere efectului de seră.

 

78. Pământul este singura planetă din sistemul nostru solar care nu poartă numele unui zeu grec sau roman.

 

79. Planeta cu cea mai mare densitate din sistemul solar este Pământul.

 

80. Cea mai lungă zi din sistemul nostru solar este pe Venus.

 

81. O zi pe Lună durează cât un an, viteza ei de rotaţie fiind egală cu cea de revoluţie. Din această cauză nu vedem decât o singură faţă de-a sa.

 

82. Faţa întunecată a Lunii primeşte de fapt la fel de multă lumină ca şi cea vizibilă. Exceptând-o, desigur, pe cea reflectată de Pământ.

 

83. Cel mai mare magnet din Univers este o stea neutron.

 

84. O stea se naşte în Calea Lactee la fiecare 18 zile.

 

85. Pe Venus nu există anotimpuri.

 

86. Soarele se află la 149 de milioane de ani depărtare, de 270 de mii de ori mai aproape decât Proxima Centauri.

 

87. Anul cosmic este perioada de timp care-i ia Soarelui să se rotească în jurul centrului galaxiei – aproximativ 225 de milioane de ani.

 

88. Spre centul galaxiei nu există noapte. Cerul este atât de înţesat de stele încât este în permanenţă lumină.

 

89. Luna este de un milion de ori mai uscată decât deşertul Sahara.

 

90. Pământul se învârte în jurul Soarelui cu peste 100.000 de kilometri pe oră.

 

91. Sistemul Solar s-a format acum aproximativ 4,6 miliarde de ani.

 

92. Pe lângă cele 8 planete, există în Sistemul Solar şi 5 planete pitice: Pluto, Ceres, Eris, Makemake şi Haumea. Cea mai mare dintre acestea este Eris.

 

93. În Univers sunt mai multe stele decât fire de nisip sunt pe Pământ.

 

94. Sirius este mult mai strălucitoare decât Soarele. Dar este şi mult mai departe.

 

95. Undele sonore nu se propagă prin vid. De aceea, în spaţiu nu se poate auzi nimic.

 

96. Galileo Galilei a fost primul om care s-a uitat la cer printr-un telescop.

 

97. Marginea Sistemului Solar este de 1000 de ori mai îndepărtată decât Pluto.

 

98. Toate elementele cunoscute de omenire provin fie din procese care au loc în interiorul stelelor, fie din explozia acestora.

 

99. Atmosfera soarelui se extinde dincolo de planeta Pluto, marcând marginea Sistemului Solar. Aceasta poartă numele de Heliosferă.

 

100. Primul om care a ajuns în spaţiu a fost rusul Yuri Gagarin.

 

101. Formaţiunile de la suprafaţa planetei Marte demonstrează că în trecut au existat pe ea lacuri, râuri şi chiar mări.

 

102. Costul unui costum spaţial este de 11 milioane de dolari.

 

103. Într-o noapte senină, departe de oraşe şi de sursele de poluare luminoasă, ochiul uman poate vedea până la 3000 de stele.

 

104. Când priveşti o stea, priveşti în trecut. Cu un telescop suficient de puternic ai putea vedea azi cum arăta acum câţiva ani sau chiar miliarde de ani, depinde cât de departe priveşti.

 

105. Deşi este alcătuită preponderent din gaz, Jupiter este mai grea decât toate celelalte planete din sistemul nostru solar luate împreună.

 

106. Dacă Soarele ar fi redus la mărimei unui fir de grâu, cea mai apropiată stea s-ar afla la mai bine de 10 kilometri depărtare.

107. Pe Venus este atât de cald, încât poţi topi plumb.

108. Din cauza forţei centrifuge, la Ecuator eşti cu 3% mai uşor decât la poli.
109. Datorită mărimii sale, Jupiter acţionează ca un aspirator, atrăgând tot felul de comete şi asteroizi. Fără el, Terra ar fi bombardată de meteoriţi.

110. Saturn şi Neptun sunt singurele planete din sistemul nostru solar care au inele.

111. În fiecare secundă în interiorul Soarelui patru milioane de tone de materie sunt transformate în energie.

112. Deşi Soarele este o stea de mărime mijlocie, este mai mare decât 85% dintre stelele existente în Calea Lactee.

113. Dacă numeri 100 de stele pe minut, poţi număra stelele din galaxia noastră în aproximativ 200 de ani.

Concluzii finale

Cu peste 300 de povestiri scurte publicate în cele şase reviste analizate, se poate spune că anul 2012 a fost unul destul de prolific pentru lumea sf & f de pe la noi, deşi nu toate prozele s-au încadrat în aceste genuri.

Competiţia destul de mare (am numărat 118 autori) este, de asemenea, un lucru benefic, echilibrând întrucâtva uşurinţă cu care se poate publica şi stabilind un anume clasament valoric.

Cei cu prestaţii mai puţin convingătoare sunt nevoiţi să scrie mai bine dacă doresc să debuteze în volum, iar cei care scriu bine să persevereze şi să caute să se afle constant în atenţia cititorilor, stabilindu-şi astfel un număr de fani încă înainte de-a apărea în volum.

Şi spunând acestea, dacă există editori ce vor să promoveze literatura românească de calitate, n-au decât să citească lucrările primilor zece clasaţi din topul întocmit de mine, şi să-i aleagă pe cei care merită să apară (în opinia mea toţi 10) pe hârtie. De mulţi dintre ei, dacă vor continua să scrie, vom mai auzi de acum încolo şi mulţi dintre ei se vor impune într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat pe piaţă, aşa că este păcat să lase să le scape o asemenea şansă.

Faptul că majoritatea covârşitoare a celor care au deja cărţi pe piaţă se găsesc în prima jumătate a clasamentului relevă faptul că se publică, în genere, având în considerare valoarea scriituri, însă pe primele locuri se găsesc autori care n-a debutat încă şi care au reuşit să demonstreze nu doar că pot scrie foarte bine, dar şi că sunt constanţi şi dedicaţi în ceea ce fac.

În ceea ce priveşte revistele, Gazeta SF are menirea de-a descoperi noi scriitori, însă, din păcate, întâmpină anumite greutăţi în ceea ce priveşte păstrarea lor, aceştia îndreptându-se după câteva proze apărute în Gazetă spre alte publicaţii online. Helion Online publică atât de puţină proză scurtă, insistând pe aceiaşi autori, încât pare un sistem închis, sentiment cauzat şi de imposibilitatea de-a comenta pe respectivul site lucrările apărute acolo. Un alt dezavantaj comun celor două reviste îl reprezintă frecvenţa schimbătoare cu care apar. Revista Suspans, cât timp a fost condusă de Mircea Pricăjan, a evoluat în mod constant, pentru ca spre sfârşitul anului să publice mult mai puţină proză şi de-o calitate ceva mai îndoielnică. În schimb, Revista de Suspans pare să-i ia uşor locul, autorii canalizându-se mai degrabă în jurul editorului decât al numelui revistei, în felul acesta singuri clădindu-i reputaţia. SRSFF a suferit şi ea schimbări spre sfârşitul anului trecut, publicând proză tot mai rar. Nautilus rămâne cea mai constantă publicaţie şi totodată şi cea mai echilibrată. Apare întotdeauna la timp, publică în genere puţine proze, dar mai mereu de calitate şi este deschisă tuturor.

cei mai cei 5

Prin intermediul topului de faţă doresc să stabilesc o diferenţiere a autorilor care au publicat în anul 2012 în revistele Suspans, Nautilus, SRSFF, Helion Online, Gazeta SF şi Revista de Suspans în funcţie de numărul, dar mai ales de calitatea, lucrărilor scrise. A nu se înţelege prin calitate vreun soi de recunoaştere oficială sau unanimă, ci părerea mea cu privire la prozele respective, ţinând cont de stil, originalitate, lexic, structurarea ideilor ş.a.m.d. Pentru că topul se referă la autori ca semnatari ai mai multor texte, sunt luaţi în considerare doar cei care au publicat două sau mai multe povestiri scurte în intervalul 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012. Numărul acestora se ridică la 59, nouă dintre ei fiind lăsaţi pe dinafară. În cazul scriitorilor care au debutat în volum (12 la număr, după socoteala mea), mă voi abţine de a le comenta evoluţia, menţionându-le, din motive obiective, doar poziţia în prezentul top. Mă tem de orgolii rănite şi reacţii violente. Dacă, însă, doresc să mă opresc şi asupra lor, n-au decât să-mi menţioneze acest lucru.

Am luat în considerarea numărul prozelor publicate, calitatea lor, precum şi revistele în care au apărut, autorii fiind notaţi în plus dacă au publicat în mai multe reviste.

 

Astăzi primele 10 poziţii:

 

10. A.R. Deleanu, cu povestirile Trenul umbrelor şi Scrum, prima apărută în revista Suspans, cea de-a doua în Revista de Suspans.

 

9. Ovidiu Bufnilă, cu povestirile Lumină dublă şi Compresor, ambele publicate în Gazeta SF.

 

8. Felix Tzele, cu povestirile TaxidermistulMoartea se împrăştie prin seringiMarioneta şi Înainte să putrezească totul, primele două publicate în Suspans, următoarea în Helion Onlina, iar cea din urmă în Revista de Suspans. Dacă autorul ar fi ceva mai constant şi n-ar mai publica prozele mai slabe, cred că ar fi şi mai bine. În rest, nimic de obictat: stilul dânsului place, iar temele stranii atent şi bine structurate te introduc în universul lor.

 

7. Diana Alzner, cu prozele PelerinaTesterFermaPraf scânteietor şi filamenteFlash şi Arbore secant, apărute în SRSFF, Suspans şi Revista de Suspans. Diana Alzner scrie bine, iar lucrul acesta se vede de la primele rânduri. Ştie cum să-şi aleagă temele şi cum anume să le aştearnă pe hârtie pentru a le pune în valoare.

 

6. Adrian Sand, cu prozele Tâlharul, DarulSecrete, şi Turnul, toate trei apărute în revista Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy. Un alt autor cu un stil inconfundabil, în care povestea pare de multe ori a trece pe plan secund. Sfatul meu: să publice mai mult şi-n mai multe reviste.

 

5. Mihai Hafia Traistă, cu prozele Femeia în movOmul de dincolo şi Raniţa de soldatprimele două apărute în Suspans, iar cea din urmă în Revista de Suspans.

 

4. Aurel Cărăşel, cu prozele Tinereţe fără bătrâneţeDindin şi cartea fermecatăPovestea lui Alb Împărat şi a fântânilor cu apa-viePovestea lui Florea Înfloritul de pe tărâmul florilorCalinic, urmaşul lui Prâslea cel VoinicPovestea lui Trişti-Copil şi a taurilor-de-piatrăPovestea Soarelui şi a Lunii şi Poveste despre iarba fiarelor, toate publicate în revista Nautilus.

 

3. Alexandra Niculae, cu prozele Cei care gonesc cu vântulBalul egipteanPentru lacrimile Liviei, SupravieţuitorulFuria de piatrăPielea ta ca păcatul…Raze strâmbe,Zburătorul şi Contele MuscăPe undele IstrieiDosar clasatOmul cu şobolani sub pieleRăpit de nori şi Albastrul din privire, publicate în Suspans, Gazeta SF şi Revista de Suspans. Teme ok, stil foarte bun, structură reuşită. Ce ar mai fi de comentat?

 

2. Gheorghe Recheşan, cu prozele Homunculi de lut şi It’s a long way to Katmandu, ambele apărute în Nautilus. Autorul se pricepe de minune să dea naştere poveştilor, îmbinând un stil plăcut cu teme aşijderea.

 

1. Cătălina Fometici, cu pozele Chipul EuridiceiJertfă pentru marea liniştităGheţurile Marelui NordDincolo de umbreDracul din BucegiCealaltă dintre gheţuriÎn zori, pădurea era albastrăPentru toate comorile iaduluiÎnceputulÎn urma lor, doar flăcările…Phaedra şi  Păpuşa, apărute în Suspans, Gazeta SF şi Revista de Suspans. De ce locul întâi? Citiţi-i prozele!

culoarea diferită semnalează cel mai reuşit text al fiecărui autor.

buni şi activi 4

Prin intermediul topului de faţă doresc să stabilesc o diferenţiere a autorilor care au publicat în anul 2012 în revistele Suspans, Nautilus, SRSFF, Helion Online, Gazeta SF şi Revista de Suspans în funcţie de numărul, dar mai ales de calitatea, lucrărilor scrise. A nu se înţelege prin calitate vreun soi de recunoaştere oficială sau unanimă, ci părerea mea cu privire la prozele respective, ţinând cont de stil, originalitate, lexic, structurarea ideilor ş.a.m.d. Pentru că topul se referă la autori ca semnatari ai mai multor texte, sunt luaţi în considerare doar cei care au publicat două sau mai multe povestiri scurte în intervalul 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012. Numărul acestora se ridică la 59, nouă dintre ei fiind lăsaţi pe dinafară. În cazul scriitorilor care au debutat în volum (12 la număr, după socoteala mea), mă voi abţine de a le comenta evoluţia, menţionându-le, din motive obiective, doar poziţia în prezentul top. Mă tem de orgolii rănite şi reacţii violente. Dacă, însă, doresc să mă opresc şi asupra lor, n-au decât să-mi menţioneze acest lucru.

Am luat în considerarea numărul prozelor publicate, calitatea lor, precum şi revistele în care au apărut, autorii fiind notaţi în plus dacă au publicat în mai multe reviste.

 

Astăzi locurile 20-11

 

20. Eugen Lenghel, cu povestirile Noxigen 17.95 şi De Sânziene ,prima publicată în SRSFF, cea din urmă în Nautilus. 

 

19. Teo Tucan, cu povestirile Teroarea din ceaţă, Sub semnul colţilor, şi Pânza vie, primele două publica în Gazeta SF, cea din urmă în Suspans. Un alt autor care a făcut de-a lungul anului 2012 progrese însemnate. Povestirile dânsului sunt întunecate şi de cele mai multe ori tragice. Autorul şi cum să dozeze stilul şi pe ce anume să pună accent. La capitolul originalitate, cred însă că ar mai trebui lucrat.

 

18. Ben Ami, cu povestirile Probabilitatea fiBANară şi Te iubesc, dar acum mori, scârbo, cea dintâi publicată în revista SRSFF, cea din urmă în Gazeta SF.

 

17. Daniel Barbu, cu povestirile Frizeria universală, Puzzle şi Traversarea, primele două apărute în SRSFF, cea din urmă în Gazeta SF. Un alt autor care nu duce lipsă de idei şi care ştie cum anume să le aştearnă pe hârtie. Prozele sale sunt bine scrise şi te atrag încă de la primele cuvinte, momindu-te într-un univers guvernat parcă de alte reguli. Dintre cele trei, Puzzle mi s-a părut mai slăbuţă.

 

16. Claudia Gehl, cu prozele Astronautul imposibilParticula lui Bohnem, şi Minunata incertitudine a unui sentiment familiar, toate trei apărute în revista Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy. Dacă-n primele două autoarea nu şi-a valorificat ideile la adevăratul său potenţial, stilul neimpresionând prin nimic, iar frazele nefiind suficient de atent finisate, în cea din urmă elementele prozei s-au găsit într-o perfectă armonie. Sfatul meu este să continue să scrie povestire cel puţin la fel de bune ca Minunata incertitudine a unui sentiment familiar.

 

15. Raluca Băceanu, cu prozele Demonul iubiriiUscăţivulRenaştereaDictatura raţiunii, filosofia morţiiBasmul pe dos şi Proprietarulprimele două apărute în Gazeta SF, următoarele trei în Suspans, iar ultima în Revista de Suspans.

 

14. Eugen Ovidiu Chirovici, cu prozele Semper FiCeva trebuie să se întâmpleOraşul de granit şi Accidentul, toate publicate în revista Suspans.

 

13. Andrei Gaceff, cu prozele Poartă-te frumos cu JuliaLocuiesc mai departe cu ai meiZiua şi locul primului refuz şi Astronotus, schimb ochelarii, publicate, în ordinea apariţiei lor, în Nautilus, Suspans, Nautilus şi Revista de Suspans. Andrei Gaceff reuşeşte prin scrierile sale să creeze un univers aparte, prezentându-se o lume din care lipsesc o mulţime de elemente pentru a se face pe deplin înţeleasă. Stilul abordat este cât se poate de bun, tema remânând să fie judecată de fiecare în parte.

 

12. Mircea Liviu Goga, cu prozele Întoarcerea acasăÎnvăţătorul şi Noapte cu vampir şi steag, toate apărute în revista Nautilus.

 

11. Sergiu Someşan, cu prozele Mica mea contribuţie la sfârşitul lumiiPlaneta ieftinăÎntâlnire cu dragonul şi  Eu sunt Gică, una apărută în Helion Online, celelalte în Gazeta SF.

 

culoarea diferită semnalează cel mai reuşit text al fiecărui autor.

mai buni şi activi 3

Prin intermediul topului de faţă doresc să stabilesc o diferenţiere a autorilor care au publicat în anul 2012 în revistele Suspans, Nautilus, SRSFF, Helion Online, Gazeta SF şi Revista de Suspans în funcţie de numărul, dar mai ales de calitatea, lucrărilor scrise. A nu se înţelege prin calitate vreun soi de recunoaştere oficială sau unanimă, ci părerea mea cu privire la prozele respective, ţinând cont de stil, originalitate, lexic, structurarea ideilor ş.a.m.d. Pentru că topul se referă la autori ca semnatari ai mai multor texte, sunt luaţi în considerare doar cei care au publicat două sau mai multe povestiri scurte în intervalul 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012. Numărul acestora se ridică la 59, nouă dintre ei fiind lăsaţi pe dinafară. În cazul scriitorilor care au debutat în volum (12 la număr, după socoteala mea), mă voi abţine de a le comenta evoluţia, menţionându-le, din motive obiective, doar poziţia în prezentul top. Mă tem de orgolii rănite şi reacţii violente. Dacă, însă, doresc să mă opresc şi asupra lor, n-au decât să-mi menţioneze acest lucru.

Am luat în considerarea numărul prozelor publicate, calitatea lor, precum şi revistele în care au apărut, autorii fiind notaţi în plus dacă au publicat în mai multe reviste.

 

Astăzi locurile 30-21

 

30. Tiberiu Virgil Popescu, cu povestirile Câinii fantomăÎngerul cu coasa şi Critica letală, toate publicate în revista Suspans. Niciuna dintre prozele autorului nu a ajuns în topul celor mai bune povestiri publicate în cele şase reviste anul trecut, însă Tiberiu Virgil Popescu a avut în 2012 o evoluţie constantă. Autorul nu comite erori prea mari, dar nici nu impresionează prin ceva anume. Sfatul meu este să ţintească mai sus, să mai umble la stil lungind şi complicând frazele şi să pun mai mult accent pe atmosfera redată.

 

29. Eugen Cadaru, cu povestirile Exodul şi Oracolul, prima publicată în SRSFF, cea de-a doua în Helion Online. Autorul stăpâneşte bine tehnicile construcţiei narative, demonstrându-ne acest lucru în Oracolul, însă ideile sale nu mi se par suficient de îndrăzneţe. Stilul pe care-l foloseşte este cursiv, acţiunea legându-se rapid şi închegându-se bine. Un autor de care sunt sigur că vom mai auzi şi care, dacă ar fi publicat mai mult, s-ar fi clasat pe o poziţie mai avantajoasă.

 

28. Paul D. Adrian, cu povestirile Fantasma eternităţiiPradaNopţi în tenebre: Ecouri din trecutNopţi în tenebre: Piatra din Abis şi Descoperirea, apărute în Suspans şi Gazeta SF. Vocea auctorială aleasă este bună, plăcută, profundă, stilul izbutit, însă temele pe care le prezintă nu se ridică întotdeauna la calitatea scriiturii, părând simple pastişe. Ceva mai mută originalitate nu ar strica şi nici un grad mai mare de complexitate.

 

27. Mircea Boboc, cu povestirile Dacă Adam n-ar fi muşcat din mărÎngerii sărută cu ochii deschişiSituaţiaDemocraţia prescriptivăDriada şi Zâna, primele două apărute în Gazeta SF, celelalte în Helion Online. Mircea Boboc are un stil care să-l definească, însă prozele dumnealui sunt adesea naive ori par a se adresa îndeobşte celor mici. De asemenea, i se mai poate imputa şi liniaritatea firului epic, autorul mergând prea repede şi într-un mod prea previzibil la ţintă. I-aş recomanda să abordeze şi teme ceva mai serioase, imaginând intrigi ceva mai atractive. În cazul dânsului, arareori putem vorbi de un moment culminat spre care să decurgă poveştile.

 

26. Ioana Cătălina Dorojan, cu prozele Îmbrăţişări din adâncVine întunericulSusurul tăcerii şi Lady A., primele trei publicate în Suspans, cea din urmă în Revista de Suspans. Putem remarca în cadrul prozelor scrise de Ioana Cătălina Dorojan anumite firide între frazele, autoarea lăsând că sare prea repede la o idee la alta, de la o impresie la alta, fără a stărui prea mult asupra loc. În funcţie de subiectul ales, acest lucru poate să placă ori nu. În ultimele proze aceste firide de care vă vorbesc par a fi mai bine integrate în povestire, stilul având de câştigat. Din punctul meu de vedere, autoarei îi lipseşte exerciţiul. Însă este, fără îndoială, pe drumul cel bun.

 

25. Nicolette Orghidan, cu prozele Noaptea de la noapteClepsidra  şi Ziua în care Sfinxul a vorbittoate publicate în Revista de Suspans. Poate că singurul dezavantaj al autoarei îl reprezintă temele alese, mai potrivite în opinia mea nuvelelor ori romanelor. Astfel condensate nu au impact suficient de puternic asupra cititorului.

 

24. Adrian Chifu, cu prozele Ambotros şi La CERN are loc un experiment in secretambele publicate în Helion Online. Deşi a publicat doar două proze anul trecut, Adrian Chifu se află în prima jumătate a clasamentului şi asta datorită capacităţii sale de-a se transpune în piele personajelor, precum şi a temelor adoptate. Autorul ştie cum să scrie o povestire şi pe ce anume să pună accentul. Sfatul meu: să publice mai mult.

 

23. Alin Dărângă, cu prozele Copiii negurilorLiviaAmurg cu natură moartăApa neagrăCrimele plăceriiUluyan Taşlar – pietrele care urlăCântecul oaselor şi Mirtuman, publicate, în ordinea apariţiei lor, în Gazeta SF, Suspans şi Revista de Suspans. Alin Dărângă se află într-o creştere evidentă, stilul dânsului devenind din ce în ce mai bun şi mai poetic. Nici în privinţa atmosferei pe care izbuteşte s-o creeze nu stă deloc rău, ba dimpotrivă, chiar excelează din acest punct de vedere. Temele pe care le alege nu sunt întodeauna inspirate, iar uneori construcţia lasă de dorit. În principal la primele proze publicate, căci la cele din urmă găsesc puţine lucruri de criticat. Dacă va continua la fel, sunt sigur că-n acest an va mai avansa câteva locuri, în anul care vine altele şi tot aşa.

 

22. Marcel Gherman, cu prozele 2049NeantulDuelUltima furtună şi Cer albastru deasupra Arcadiei, toate apărute în revista Gazeta SF.

 

21. Teo Tucan, cu prozele Teroarea din ceaţăSub semnul colţilor şi  Pânza vie, primele două publicate în Gazeta SF, cea din urmă în Suspans. Şi în cazul lui Teo Tucan observăm îmbunătăţiri, atât în privinţa stilului cât şi a temelor adoptate. Prea multe lucruri de reproşat nu sunt, autorul trebuie doar să continue pe drumul pe care l-a ales. 

 

culoarea diferită semnalează cel mai reuşit text al fiecărui autor.

Cei mai buni şi activi 2

Prin intermediul topului de faţă doresc să stabilesc o diferenţiere a autorilor care au publicat în anul 2012 în revistele Suspans, Nautilus, SRSFF, Helion Online, Gazeta SF şi Revista de Suspans în funcţie de numărul, dar mai ales de calitatea, lucrărilor scrise. A nu se înţelege prin calitate vreun soi de recunoaştere oficială sau unanimă, ci părerea mea cu privire la prozele respective, ţinând cont de stil, originalitate, lexic, structurarea ideilor ş.a.m.d. Pentru că topul se referă la autori ca semnatari ai mai multor texte, sunt luaţi în considerare doar cei care au publicat două sau mai multe povestiri scurte în intervalul 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012. Numărul acestora se ridică la 59, nouă dintre ei fiind lăsaţi pe dinafară. În cazul scriitorilor care au debutat în volum (12 la număr, după socoteala mea), mă voi abţine de a le comenta evoluţia, menţionându-le, din motive obiective, doar poziţia în prezentul top. Mă tem de orgolii rănite şi reacţii violente. Dacă, însă, doresc să mă opresc şi asupra lor, n-au decât să-mi menţioneze acest lucru.

Am luat în considerarea numărul prozelor publicate, calitatea lor, precum şi revistele în care au apărut, autorii fiind notaţi în plus dacă au publicat în mai multe reviste.

 

Astăzi locurile 40-31

 

40. Ioana Vişan, cu povestirile O oră de iubireSeminţe de înţelepciuneAfacerea secolului şi Printre heliotropi şi zâmbete, primele trei publicate în Nautilus, iar cea din urmă în Suspans. De obicei Ioana Vişan scrie bine, lucru pentru care ar fi fost normal să se situeze în prima jumătate a clasamentului, doar că povestirile publicate anul trecut de dânsa nu par a se fi ridicat la valoarea aşteptată. Stilul este oarecum indecis, la fel şi tema, rotindu-se atât de mult în jurul unui idei încât aceasta îşi pierde din potenţial, impactul ei diminuându-se vizibil. Sper să-şi revină şi să vină cu texte mai bine structurate.

 

39. Florentin Haidamac, cu povestirile TetragrammatomLeaculGravitonCardinalul, spionul şi pipiţele Olympus Mons, Jack Vindecătorul, şi Agnus Dei, toate, cu excepţia uneia, publicate în Gazeta SF. Dacă autorul a început anul destul de bine, undeva pe la jumătatea lui s-a pierdut, introducând în povestirile sale un personaj greu de digerat (imperfectibil, arogant, misogin, fudul etc). Sfatul meu este să rămână la prozele science-fiction şi să renunţe la tipologia personajului mai sus amintit, separând prozele fantastice ori detectiviste de cele umoristice. Amestecate iese o varză. De remarcat dedicaţia şi plăcerea cu care scrie.


38. Andra Pavel, cu povestirile O crimă închipuităFolosită drept bilet de trecereOffline – mai sigur?Mărgelele verzi şi Obsesie codificată, apărute în Suspans, respectiv Revista de Suspans. Asemenea lui Florentin Haidamac, Andra Pavel a început bine anul, primele două povestiri ale dânsei stând drept mărturie pentru acest lucru, însă după aceea scrierile au început să-i devină clişeice şi previzibile, urmând parcă un anumit şablon. Ar trebui să pună mai multe emoţii şi sentimente într-o povestire, să o încarce de sensuri, ultimele proze publicate de dânsa părându-mi-se superficiale.

 

37. George Arion, cu povestirile Crime by Skype şi A doua moarte a domnului Michael Conrad, prima publicată în Suspans, cealaltă în Revista de Suspans.

 

36. Lena Kart, cu prozele Insula Gaunilor şi Un crâmpei de lumină, cea dintâi publicată în Suspans, cea din urmă în Revista de Suspans. După ce am citit prima povestire menţionată, mă aşteptam la ceva mai mult din partea dânsei, însă Un crâmpei de lumină mi s-a la fel de slabă pe cât de interesantă mi s-a părut Insula Gaunilor. Se vede că Lena Kart are potenţial şi că ştie cum să-şi pună în valoare ideile, problema constă însă chiar în aceste idei. Ar trebui să le aleagă mai cu grijă şi să se dezbare de obiceiul de-a scrie texte facile.

 

35. Dragomir Victor-Nicuşor, cu prozele Din legendele lui Rhoor, Realitax prime Făt-Bionic şi Ileana-AndroidaCălătorul intergalacticDominator, Războiul raselorEchilibratoriiCharis şi EleosHaliotiss şi Închisoarea roboţilor, publicate în SRSFF, Gazeta SF şi Nautilus. În pofida prolificităţii sale, autorul este prea versatil, venind cu texte a căror calitate variază destul de mult. Cred că Dragomir Victor-Nicuşor nu îşi dă seama care texte sunt reuşite ori cum ar trebui să fie pentru a fi considerate reuşite, altfel nu-mi explic situaţia. De remarcat abundenţa ideilor, multe dintre ele cu adevărat interesante. Dacă s-ar pricepe mai bine să le pună în valoare, ce texte ar ieşi…

 

34. Victor Ovidiu Rusu, cu prozele Poveste şi Olga, ambele publicate în Gazeta SF. Lucrările semnate de dânsul au mesaj, sunt sensibile, însă prea simple, şi cu un aer vetust, dat în principal de felul în care sunt scrise. Adică din pricina stilului.  Liniaritatea firului epic le face să devină previzibile, autorul mergând direct la ţintă. I-aş sugera să încerce să scrie şi povestiri cu acţiuni care să se desfăşoare ceva mai rapid şi, de asemenea, să se străduiască să mărească orizontul de aşteptare al cititorului.

 

33. Teodora Matei, cu prozele Aripile Mândriei şi Leo şi Foxy, prima publicată în SRSFF, cea de-a doua în Nautilus. Teodora Matei a semnat, de asemenea, şi foiletonul Stăpânul Castelului, un roman cât se poate de reuşit, însă, din păcate, nu-l putem lua în considerare în elaborarea acestui top care se adresează strict prozelor scurte. Aici autoarea pare a avea ceva probleme, în prima dintre ele pierzându-se în abstractizări, iar în cea din urmă abordând un text a cărui miză nu se ridică la nivelul scriituri. Povestirile semnate de dânsa sunt sensibile, stilul îngrijit, iar de curând am citit în Nautilus una şi mai reuşită, ceea ce înseamnă că autoarea face progrese. Sfatul meu: să scrie în continuare.

 

32. Radu Ilarion Munteanu, cu prozele Looking for a job şi Crăciunul Renatei, ambele apărute în revista Suspans.

 

31. Karel Cispic, cu prozele ClipaPăpuşariiAlbMinaCalacIunieZborÎntâlnireaBodoDe HalloweenCircari, publicate în Suspans şi în Revista de Suspans. Luate individual, prozele sunt destul de bune, însă într-un volum l-ar plictisi de moarte pe cititor şi asta din pricina elementelor pe care le au în comun: încep la fel, au într 1.000 şi 1.500 de cuvinte, structura lor este aproape identică ş.a.m.d. Fără inovaţii, mă tem că o să rămâne fără cititori. Sfatul meu este să mai diversifice.

culoarea diferită semnalează cel mai reuşit text al fiecărui autor.

Cei mai buni şi activi din 2012

Prin intermediul topului de faţă doresc să stabilesc o diferenţiere a autorilor care au publicat în anul 2012 în revistele Suspans, Nautilus, SRSFF, Helion Online, Gazeta SF şi Revista de Suspans în funcţie de numărul, dar mai ales de calitatea, lucrărilor scrise. A nu se înţelege prin calitate vreun soi de recunoaştere oficială sau unanimă, ci părerea mea cu privire la prozele respective, ţinând cont de stil, originalitate, lexic, structurarea ideilor ş.a.m.d. Pentru că topul se referă la autori ca semnatari ai mai multor texte, sunt luaţi în considerare doar cei care au publicat două sau mai multe povestiri scurte în intervalul 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012. Numărul acestora se ridică la 59, nouă dintre ei fiind lăsaţi pe dinafară. În cazul scriitorilor care au debutat în volum (12 la număr, după socoteala mea), mă voi abţine de a le comenta evoluţia, menţionându-le, din motive obiective, doar poziţia în prezentul top. Mă tem de orgolii rănite şi reacţii violente. Dacă, însă, doresc să mă opresc şi asupra lor, n-au decât să-mi menţioneze acest lucru.

 

 

50-41

 

50. Rene Tinescu, cu povestirile Lacrimile civilizaţiei Zetta şi Oky, ambele publicate în SRSFF. Prin intermediul lor, Rene Tinescu arată că are idei, precum şi o fire sensibilă, însă că la capitolul redare nu stă la fel de bine. Deşi emoţionante, povestirile sale suferă la capitolul structurare, prima dintre ele având aerul unui rezumat, iar cea din urmă având un stil ce scârţâie pe alocuri. Este, în opinia mea, nevoie de mai mult exerciţiu.

 

49. Paul Teodor Ivan, cu povestirile Arca, respectiv O nouă speranţă, ambele publicate în Gazeta SF. Autorul este capabil să scrie proze de calitate, aşa cum o dovedeşte şi prin intermediul primului text menţionat, însă nu este statornic, cea de-a doua proză stând ca mărturie a acestui lucru. Stilul dânsului este unul cursiv şi plăcut, ideile interesante, însă la punerea lor în practică nu pot spune că stă la fel de bine. 

 

48. Victor Martin, cu povestirile Succesul ca un ochi de sticlă, Scrisul din somn şi, destul de curios,  Scrisul din somn, primele două apărând în SRSFF, iar cea din urmă în Gazeta SF.

 

47. Andra Spirescu şi Mihai Perşinaru, cu cele doisprezece povestiri publicate în Nautilus (Până la căderea nopţii (Preludiu din Praga), Floarea lui KubinCimitirul din PragaIstoria nopţiiCamera întunecată (Thora)Evanghelia după apusMotivulÎnchipuireaDubluraMemoriile lui OdamarOraşul sentimental). Nu vă speriaţi, nu-s doi pe acelaşi loc, deşi aparent cam asta-i situaţia. Povestirile dânşilor sunt întotdeauna succinte şi par a urma aceeaşi structură şi fire narative asemănătoare, Andrei Perşinaru şi Andra Spirând nestând tot mai bine la capitolul inventivitate. Sau, dacă avem în vedere omisiunile mai mult sau mai puţin voite şi cuvintele cu dublu sens (lucru datorat ortografierii greşite ori lipsite de diacritice), am putea afirma contrariul.

 

46. Aurelia Chircu, cu prozele Mişcări greşite, Legenda Aeternumului, Regis de AeternumStrăinul din dormitorZorile dintr-un alt AeternumUniţi în moarte, publicate în Suspans şi Gazeta SF. Deşi prin ultima povestire ne demonstrează faptul că Aurelia Chircu este în stare de mai mult, adesea se plafonează în redarea unor scene ce pătimesc la nivel narativ şi lexical. Dialogurile folosite de dânsa îmi aduc aminte de conversaţiile din romanele lui Dumas (care, vânzându-şi lucrările în foileton, tindea folosească uneori replici fără sens doar pentru a umple spaţiul). Sunt necesare lecturi susţinute, cu cât sunt mai diversificate din punct de vedere stilistic, cu atât mai bine.

 

45. Alexandru Şchiopu, cu prozele EvocarePurificatioStejarul din MamvriPoveste de dragoste, În oglindă şi O mie de ani, toate publicate în SRSFF. Autorul nu deloc lipsă de idei, însă nu găseşte întotdeauna cea mai reuşită cale de a le aşterne pe hârtie. Se poate observa că mai are încă multe de învăţat la capitolul construcţie, Alexandru Şchiopu oscilând între povestiri sumare şi proze cu o intră prolixă. Nici stilul nu este întotdeauna unul izbutit, autorul părând că încă-şi mai caută propria voce.

 

44. Cătălin Cofaru, cu prozele DilemaBoabe de cafeaGânduri cenuşii şi Incompletitudine, publicate în revistele SRSFF, Gazeta SF şi Nautilus. Cătălin Cofaru se află într-o creştere lentă, dar susţinută, prozele dânsului fiind din ce în ce mai bune. Excelează în privinţa ideilor, mai rămâne să găsească o cale mai directă şi mai reuşită de a le pune în practică, uneori existând firide în scrierile sale la nivelul construcţiei. Trebuie să şlefuiască mai bine frazele, să le îmbine mai iscusit.

 

43. James R. Blaisse, cu prozele Coşmar înaintea Crăciunului, Ultima zi…Spune-mi AbadonCântecul spânzuratului şi SMS+, toate publicate în revista Suspans. Stilul dumnealui îmi pare închegat şi încă destul de bine, accentuând de multe ori subtilităţile spiritului şi dând dovadă de maturitate. Dar, pe de altă parte, abordează subiecte facile, concentrându-se adesea pe acţiune fără o prea mare relevanţă. Ştiu cum anume să scrie, dar se grăbeşte când îşi ale subiectele.

 

42. Elisabeta Mareuseac, cu prozele Manfred cel Bezmetic şi Din ploaie, ambele publicate în paginile virtuale ale Gazetei SF. Autoarea se poate metamorfoza şi transpune cu uşurinţă în pielea personajelor sale, însă nu urmează un fir narativ bine evidenţiat. Se pierde uneori în digresiuni şi descrieri, uitând să ne spună povestea pe care o are în minte. Stilul este bun, plăcut, însă modul în care-şi structurează povestirile lasă de dorit.

 

41. Alexandru Dan, cu prozele Ochii himereiJurnalul sfârşitului, publicate în Gazeta SF, Suspans şi Nautilus. Autorul acordă de multe ori atenţie exagerată unui anume element, uitându-le pe celelalte pe dinafară. Câteodată nu-şi construieşte suficient de bine povestirile, existând şi în cazul dânsului anumite lacune. Stilistic, cred că se poate mai bine.

 

culoarea diferită semnalează cel mai reuşit text al fiecărui autor.

Cele mai bune proze scurte din 2012

Este vorba de o listă ce cuprinde cele mai bune 100 de povetiri scurte pe care le-am citit şi comentat în anul ce tocmai s-a încheiat. Textele reprezintă aproximativ o treime din numărul total de proze scurte publicate în 2012 (nu mai puţin de 303) în revistele: Gazeta SF, Nautilus, Suspans, SRSFF, Revista de Suspans şi Helion Online. În alcătuirea acestui clasament nu am luat în considerare foiletoanele ori fragmentele şi nici cele cinci povestiri scurte pe care nu le-am comentat din varii motive la vremea lor.

Iată clasamentul:

1. “Bumerangul lui Zeeler” de Marian Dumitraşcu

2. “Înainte să putrezească totul“ de Felix Tzele

3. “Homunculi de lut” de Gheorghe Recheşan

4. “Însângerată, luna” de Oliviu Crâznic

5. “Mica mea contribuţie la sfârşitul lumii“ de Sergiu Someşan

6. “Pentru toate comorile iadului” de Cătălina Fometici

7. “Bătrânul care şi-a uitat numele” de Paul Tudor

8. “Tester” de Diana Alzner

9. “Tâlharul” de Adrian Sand

10. “Lumină dublă” de Ovidiu Bufnilă

11. “Omul cu şobolani sub piele” de Alexandra Niculae

12. “Învăţătorul” de Mircea Liviu Goga

13, “Chipul Euridicei”, de Cătălina Fometici

14. “Taxidermistul” de Felix Tzele

15. “It’s a long way to Katmandu” de Gheorghe Recheşan

16. “Omul de dincolo” de Mihai Hafia Traistă

17. “Praf scânteietor şi filamente” de Diana Alzner

18. “Phaedra” de Cătălina Fometici

19. “Femeia în mov” de Mihai Hafia Traistă

20. “Minunata incertitudine a unui sentiment familiar” de Claudia Gehl

21. “Zburătorul şi Contele Muscă“ de Alexandra Niculae

22. “Sus, într-o cameră de hotel“ de Florin Irimia

23. “Darul” de Adrian Sand

24 ”E ziua judecăţii de apoi” de George Ceauşu

25. “Susurul tăcerii” de Ioana-Cătălina Dorojan

26. “Secretul domnului Wally“ de Teodora Gheorghe

27. “Pielea ta ca păcatul…” de Alexandra Niculae

28. “Cealaltă dintre gheţuri” de Cătălina Fometici

29. “Baba Docă” de Dan Moldovan

30. “Ferma” de Diana Alzner

31. “Dracul din Bucegi” de Cătălina Fometici

32. “Dindin şi cartea fermecată” de Aurel Cărăşel

33. “Dincolo de umbre” de Cătălina Fometici

34. “Astronotus, schimb ochelarii“ de Andrei Gaceff

35. “O crimă închipuită” de Andra Pavel

36. “Noxigen 17.95” de Eugen Lenghel

37. “Poveste despre iarba fiarelor” de Aurel Cărăşel

38. “Cei care gonesc cu vântul” de Alexandra Niculae

39. “Folosită drept bilet de trecere” de Andra Pavel

40. “Gheţurile Marelui Nord” de Cătălina Fometici

41. “Povestea lui Florea Înfloritul de pe tărâmul florilor” de Aurel Cărăşel

42. “Tinereţe fără bătrâneţe” de Aurel Cărăşel

43. “Povestea lui Alb Împărat şi a fântânilor cu apa-vie” de Aurel Cărăşel

44. “Cel mai vesel bărbat de pe pământ” de Antuza Genescu

45. “Furia de piatră” de Alexandra Niculae

46. “Ziua în care Sfinxul a vorbit“ de Nicolette Orghidan

47. “Jertfă pentru marea liniştită” de Cătălina Fometici

48. “Fericitul viitor” de Balin Feri

49. “Scrum” de A.R. Deleanu

50. “Turnul” de Adrian Sand

51. “Agnus Dei” de Florentin Ionuţ Haidamac

52. “Povestea Soarelui şi a Lunii“ de Aurel Cărăşel

53. “Demonul iubirii” de Raluca Băceanu

54. “Pelerina” de Diana Alzner

55. “Traversarea” de Daniel Barbu

56. “În urma lor, doar flăcările…” de Cătălina Fometici

57. “Sub semnul colţilor” de Teo Tucan

58. “Te vei înălţa în adâncuri, te vei coborî în ceruri” de Florian Nan

59. “Trenul umbrelor” de A.R. Deleanu

60. “Semper Fi de Eugen Ovidiu Chirovici

61. “În numele lui Whitman” de Ştefan Bolea

62. “Realitax prime” de Dragomir Victor Nicuşor

63. “Fantasma eternităţii” de Paul D. Adrian

64. “Spune-mi Abadon” de James R. Blaisse

65. “Crime by Skype” de George Arion

66. “Kill” de Veronica Mircea

67. “Podul viselor pierdute” de Manuela Moroşanu

68. “Duelde Marcel Gherman

69. “În zori, pădurea era albastră” de Cătălinei Fometici

70. “Noapte cu vampir şi steagde Mircea Liviu Goga

71. “Insula Gaunilor” de Lena Kart

72. “Ziua şi locul primului refuz” de Andrei Gaceff

73. “Frizeria universală” de Daniel Barbu

74. ”Memoriile lui Odamar” de Andra Spirescu şi Mihai Perşinaru

75. “Deus” de Alexandru Neagru

76. “Pilotul” de Anişoara Peţa

77. “Incompletitudine” de Cătălin Cofaru

78.O oră de iubirede Ioana Vişan

79. “Raniţa de soldat” de Mihai Hafia Traistă

80. “Particula lui Bohnem” de Claudia Gehl

81. “Accidentul” de Eugen Ovidiu Chirovici

82. “Dictatura raţiunii, filosofia morţii” de Raluca Băceanu

83. “Oracolul” de Eugen Cadaru

84. “Infinitul finit, finitul infinit şi alte dureri de cap” de Mircea Nanu-Muntean

85. “În oglindă” de Alexandru Şchiopu

86. “Dacă Adam n-ar fi muşcat din măr” de Mircea Boboc

87.Raze strâmbede Alexandra Niculae

88. “Poveste” de Victor Ovidiu Rusu

89. ”Ambotros” de Adrian Chifu

90. “Pânza vie“ de Teo Tucan

91. “Ultimul tablou“ de Cristian Lisandru

92. “Periuţa, bat-o vina” de Ioana Vişan

93. “Locuiesc mai departe cu ai mei” de Andrei Gaceff

94. “Looking for a job” de Radu Ilarion Munteanu

95.Supravieţuitorulde Alexandra Niculae

96. “Dominator, Războiul raselor” de Victor-Nicuşor Dragomir

97. “Livia” de Alin Dărângă

98. “Asediul realităţii” de Andrei Nicolae Zorila

99. “Uniţi în moarte” de Aurelia Chircu

100. “Nopţi în tenebre: Ecouri din trecut”, de Paul D. Adrian

%d blogeri au apreciat asta: