Shuggie Bain

Shuggie Bain este romanul de debut al lui Douglas Stuart.

Limba în care a fost scris: engleză

Anul apariției: 2020

Perioada în care se petrece acțiunea: 1981-1992

Locul în care se petrece acțiunea: Scoția (Glasgow)

Număr de pagini: 448

Subiect: dramă de familie

Romanul a primit în anul publicării premiul Man Booker.

 

Despre autor

Douglas Stuart este un scriitor contemporan (n. 1976), iar Shuggie Bain este romanul său de debut. Evenimentele prezentate în acest roman reflectă în mare măsură copilăria scriitorului.

 

Rezumat

Acțiunea din primul capitol este plasată în anul 1992, dar din punct de vedere cronologic acesta este penultimul capitol, ceea ce înseamnă că toate celelalte sunt un fel de paranteză menită să explice cât mai bine posibil începutul și finalul. În principal, romanul (scris la persoana a 3-a) prezintă câțiva ani din copilăria lui Shuggie Bain, cel mai tânăr dintre cei trei frați Bain (acesta având atât un frate vitreg mai mare, Leak, cât și o soră vitregă mai mare, Catherine). La început cei trei locuiesc împreună cu mama lor, Agnes, și bunicii din partea acesteia, Wullie și Lizzie, după ce Agnes s-a despărțit de fostul soț (și tatăl celor doi copii mai mari) pentru a fi cu Hugh, tatăl lui Shuggie. Pe măsură ce Hugh, șofer de taxi, o înșală cu cine apucă, Agnes se retrage tot mai mult în băutură. Dorind să o ia de la început, cei doi soți, împreună cu cei trei copii, se mută într-un cartier mărginaș al Glassgowului, însă cei doi părinți nu pot scăpa de proprii lor demoni. Iar pe măsură ce Hugh trece tot mai rar pe acasă (sfârșind în cele din urmă prin a se muta cu dispecerul  Joanie Micklewhite, care la rândul ei are mai mulți copii), Agnes se afundă în băutură și se culcă și ea cu cine nimerește. După mai multe episoade efemere în care încearcă să se lase de băut, copiii o părăsesc rând pe rând, doar Shuggie rămânând alături de ea până la final.

Impresii

Shuggie Bain este un roman dur, trist și sumbru, dar care reușește tot timpul să nu devină insuportabil. Tușele de lumină nu sunt date de vreo speranță efemeră, ci de dragostea și loialitatea lui Shuggie, care refuză să o perceapă pe mai lui ca fiind ceea ce este. Nu este doar o dramă de familie, pentru că romanul izbutește să surprindă, chiar și fugitiv și chiar și prin ochii unui copil, o parte destul de importantă din societate. Și abia atunci putem realiza că această dramă este pur și simplu reducerea la scară a dramei acelor timpuri: închiderea minelor de cărbune și concedierea minerilor, șomajul în creștere atât în rândul femeilor cât și al bărbaților, o lipsă a probității morale ș.a.m.d. O bună parte din roman accentul a căzut pe Agnes, Shuggie fiind doar o umbră și o consecință a faptelor ei, însă acesta este pus tot mai mult în centrul atenție pe măsură ce starea fizică, dar mai ales psihică, a mamei sale decade. Sora cea mare se căsătorește și pleacă în Africa de Sud, fratele său pleacă și el și-și găsește de muncă, iar Shuggie rămâne singur să se confrunte cu o lume a abuzurilor, din ce în ce mai întunecată. Pare, totuși, un roman incomplet și nu m-am mira ca-n următoarea carte a lui Douglas Stuart să-l regăsim, într-o formă sau alta, pe Shuggie la vârsta adolescenței.